Acum câteva luni robotul Philae a reuşit să ajungă pe solul cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko şi să efectueze, cu cele 10 instrumente pe care le are la bord, o serie de măsurători. Primele rezultate sunt publicate zilele acestea şi sunt cu adevărat fascinante.

 



V-am relatat deja în câteva articole anterioare despre incredibila aventura spaţială a Rosettei care a transportat robotul Philae în spaţiu, la întâlnirea cu cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko (pe scurt Churi).


Citiţi şi:

:: Extraordinara aventură cosmică a navetei spaţiale Rosetta
:: Robotul Philae a intrat în hibernare!
:: Aventura robotului Philae pe cometă continuă...
:: Robotul Philae, aflat pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, s-a trezit din "somn"!


Philae a ajuns la solul lui Churi în noiembrie 2014 – un rezultat de excepţie; nu a reuşit să se ancoreze din prima, motiv pentru care după ce a săltat de câteva ori într-un final s-a poziţionat pe cometă, începând să efectueze o serie de analize. Pentru acestea a avut la dispoziţie mai puţin de 2 zile, deoarece atâta durau bateriile de la bord. În poziţia în care a aterizat nu era posibilă alimentarea cu energie prin panourile solare. Philae s-a retrezit acum câteva săptămâni, datorită apropierii lui Churi de Soare, însă nu este clar cât de multe activităţi vor putea fi efectuate.

În cele 2 zile de activitate din noiembrie 2014 însă au fost efectuate cu cele 10 aparate de la bord o serie de analize importante, rezultatele acestora fiind în curs de publicare în această perioadă.

La 25 de minute după poziţionarea lui Philae pe Churi, aparatul COSAC (Cometary Sampling and Composition experiment) a efectuat analize chimice asupra moleculelor care intrau în interiorul acestui aparat – şi anume pulbere şi praf generate de impactul lui Philae cu solul cometei. Au fost astfel descoperiţi circa 16 compuşi făcând parte din 6 clase de molecule organice. Dintre acestea, patru au fost detectaţi pentru prima dată pe o cometă. Aceste particule sunt precursori ai moleculelor care stau la baza vieţii (zaharuri, amino-acizi, bazele azotate ale ADN-ului etc.).

Acest studiu este extrem de important, întrucât cometele au luat naştere în momentul în care s-a format sistemul solar şi ar putea să ne ajute să înţelegem cum a luat naştere viaţa pe Pământ: o ipoteză ar fi cum că moleculele organice (o parte dintre acestea, cel puţin) au ajuns pe Terra tocmai la „bordul” cometelor care s-au prăbuşit, de exemplu, în oceane.

Un alt aparat de la bordul lui Philae, CIVA (Comet Infrared and Visible Analyser), a demonstrat că terenul din apropierea lui Philae prezintă pete de culoare mai închisă care se crede ar putea fi aglomerări de molecule organice – acestea deci nu ar fi răspândite uniform pe solul cometei, ci grupate în populaţii enorme de molecule.

Interiorul cometei pare să fie mai omogen decât se credea pe baza modelelor matematice. Cu ajutorul unui radar a fost studiat interiorul cometei Churi. S-a analizat timpul de propagare a semnalelor şi amplitudinea acestora, concluzia fiind că, cel puţin pe distanţe de zeci de metri, interiorul cometei este destul de omogen.

Aparatul CIVA-P (P vine de la panoramă), alcătuit din şapte microcamere, a făcut o fotografie de 360 de grade a cometei. Solul acesteia prezintă micro-fracturi cu dimensiuni de ordinul milimetrilor. Acestea au fost cauzate foarte probabil de stresul termic, generat de călătoria şi apropierea  cometei de Soare.

Philae la ora actuală este poziţionat într-o regiune botezată de cercetători Abydos; stă într-o mică groapă, înclinat (doar unul dintre cele trei picioare atinge solul) şi este înconjurat de mici „munţi” care-l izolează parţial de Soare. Din acest motiv panourile solare au mari dificultăţi în a-l alimenta pe Philae cu energie electrică. Totuşi, acum câteva săptămâni Philae a reluat legătura cu Rosetta, transmiţând noi date. Există deci speranţe că vom afla şi mai multe despre compoziţia cometei şi, de ce nu, despre secretele vieţii.