Cine nu ar dori să trăiască o viaţă lungă şi se se bucure de o sănătate de fier? Diete miraculoase au fost propuse mereu – de la cele în care se face foame cruntă la cele în care se consumă multe proteine. Un studiu recent a ajuns la concluzia că toate aceste diete drastice nu sunt utile, ba dimpotrivă; secretul unei vieţi lungi ar putea să fie mult mai simplu...

 



În urmă cu ceva vreme se spunea că secretul unei vieţi îndelungate este cel de a... face foamea; reducerea cu circa 30% a caloriilor – cel puţin în testele efectuate pe şoarecii de laborator – a avut ca efect o viaţă mai lungă. Totuşi, testele pe şoareci nu funcţionează chiar aşa şi pentru oameni. O reducere atât de drastică a caloriilor ar putea avea efecte negative asupra organismului nostru.

Tocmai din aceste motive specialiştii continuă să caute dieta miraculoasă care să ne menţină în formă şi să ne ajute să avem o viaţă lungă şi sănătoasă.

Luigi Fontana, de la Universitatea din Brescia şi de la Washington University din Saint Louis şi Linda Patridge de la University College London şi Max Planck Institute for biology of aging au efectuat studii extrem de interesante cu un nou tip de dietă asupra unor voluntari care au urmat sfaturile şi indicaţiile celor doi cercetători. Rezultatele acestui studiu au fost publicate recent în revistă Cell.

Spre deosebire de studiile anterioare, cum ar fi cel menţionat referitor la reducerea drastică a caloriilor, actualul studiu are avantajul că a fost efectuat nu asupra şoarecilor, ci asupra voluntarilor menţionaţi.

Au fost fixate patru reguli de comportament alimentar.
Prima regulă: reducerea proteinelor, care reprezentau doar 10-12% din totalul de calorii zilnice.
A doua regulă: două zile pe săptămână (nu consecutive însă) se ţinea un regim de semi-foame, în care se consumau doar 500 de calorii, sub formă de legume crude sau fierte condimentate cu 1-2 linguri de ulei.
A treia regulă era legată de consumul de proteine de natură vegetală, cele de natură animal fiind reduse, însă nu complet eliminate, întrucât proteinele de natură animală conţin o serie de aminoacizi fundamentali pentru organism. Proteinele de natură vegetală conţin fibre care menţin echilibrul bacteriologic din sistemul digestiv, ajutând la eliminarea posibilelor inflamaţii.
A patra regulă este cea de a concentra consumul de alimente în prima parte a zilei şi de a consuma toate alimentele pe o durată de 8 ore de când ne trezim. Deci dacă începem cu micul dejun la ora 8 dimineaţa, după ora 16:00 nu ar trebui să mai mâncăm; cel mult o cină frugală pe bază de legume.

Aceasta dietă a fost tolerată de voluntari foarte bine, fără să dea efecte negative. Dieta hipocalorică însă – cea în care caloriile erau reduse cu circa 30% - avea efecte negative asupra celor care au încercat-o: asupra aparatului reproductiv, a oaselor (osteoporoza) şi a sângelui (provoca anemie).

În ciuda succesului acestei noi forme de dietă, alţi specialişti susţin că ar putea la rândul ei avea efecte negative din pricina, în special, a celor două zile de consum caloric redus (500 calorii). Se susţine că organismul are nevoie de stabilitate şi că acest joc cu caloriile ar putea provoca daune pe o perioadă îndelungată.

Luigi Fontana şi Linda Patridge susţin însă că de-a lungul evoluţiei oamenii au trecut mereu prin perioade de bunăstare şi de înfometare şi că acesta este secretul unei diete care să ne ajute să trăiam mai mult, întrucât menţine metabolismul activ fără a-l supraîncărca.

Nu ne rămâne decât să încercăm chiar noi această dietă – evident dacă avem nevoie de o dietă şi dacă reuşim să respectăm cele patru reguli de bază.

În caz contrar să luăm ceea ce este mai bun din această dietă (consumul de legume, proteine de natură vegetală şi un mic dejun mai consistent decât cina), să facem ceva sport şi să fin veseli şi cu bună dispoziţie, deoarece viaţa nu trebuie să fie doar lungă, ci să aibă şi calitate.

Mai mult:
Promoting Health and Longevity through Diet: From Model Organisms to Humans (Revista Cell; doar abstractul este gratuit)

Rezumatul articolului original:

"Restricţia calorică, fără a ajunge la malnutriţie, poate întârzia îmbătrânirea organismului şi poate ajuta în cazul bolilor asociate îmbătrâniri în cazul rozătoarelor, primatelor şi omului. Cercetări recente indică faptul că momentul zilei în care este ingerată hrana este crucial. Aceasta, plus restricţia calorică şi ajustarea ritmului de alimentaţie pot îmbunătăţi atât sănătate, cât şi funcţionarea organismului. Reducerea anumitor nutrienţi şi nu reducerea numărului total de calorii este, de asemenea, foarte importantă, anumite proteine şi anumiţi aminoacizi având un rol determinant. Controlul prin dietă al microbiomului este, de asemenea, foarte important. Au fost identificate mecanismele celulare, moleculare şi metabolice care mediază, deopotrivă, îmbunătăţirea sănătăţii şi variaţia genetică ca reacţie la dietă. Aceste noi descoperiri deschid noi drumuri pentru intervenţii farmaceutice şi alimentare (diete) pentru a a capta toate beneficiile restricţiei alimentare, pe care oamenii reuşesc cu dificultate să şi-o impună".

 

Scris de: Cătălina Curceanu
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.