Universuri paraleleExistă teorii ale fizicii moderne care prevăd existenţa unui număr foarte mare de universuri: al nostru ar fi doar unul dintre acestea. Desigur, teorii exotice! De curând însă oamenii de ştiinţă vânează posibilele urme din universul nostru ale acestor alte universuri.

 

 

Ştim că universul în care trăim este enorm: reuşim să vedem obiecte, cum ar fi quasarii, la o distanţă de circa 10 miliarde de ani lumină faţă de noi. Este însă Universul infinit? O întrebare la care astăzi nu avem un răspuns. Este unicul univers?

Există însă anumite teorii care susţin că pe lângă universul nostru, cel pe care îl vedem cu aparatele noastre, ar putea există multe altele, poate chiar un număr infinit: asemănătoare cu al nostru sau foarte diferite.

Universuri în care de exemplu să fie valabilă o altă fizică, deci în care modelul standard al fizicii particulelor elementare ar arată cu totul altfel. În aceste universuri ar putea sau nu existe viaţă.

O astfel de teorie de exemplu este teoria corzilor (string theory). Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că această teorie permite existenţa a 10 la puterea 500 (deci un 1 urmat de 500 de zero!) universuri!!! Există acestea? Greu, dacă nu imposibil de spus.


Recent, Laura Mersini Houghton, fizician teoretician la Universitatea din Carolina de Nord (SUA) a dezvoltat o teorie în care susţine că eventuale alte universuri ar putea lăsa urme asupra universului nostru. Un fel de amprente pe care dacă am reuşi să le descifrăm am putea studia indirect aceste lumi paralele.

Despre ce este vorba? În cadrul acestei teorii se susţine că universurile paralele ar putea lasă urme asupra radiaţiei cosmice de fond. Această radiaţie de natură electromagnetică este prezenţa în tot Universul şi reprezintă radiaţia care a rămas după Big Bang în momentul în care fotonii – din cauza expansiunii care duce la micşorarea energiei fotonilor – nu au mai fost capabili să ionizeze atomii de hidrogen, rămânând „vagabonzi” prin Univers.

La ora actuală temperatura echivalentă a acestei radiaţii de fond este în jur de 2,7 K şi din cauza expansiunii Universului este în continuă scădere. Acest gen de radiaţie este intens studiată, deoarece ne ajută să înţelegem mai bine istoria Universului. Măsurarea acestei radiaţii se face de obicei cu aparate la bordul sateliţilor, în afară atmosferei terestre care deranjează măsurătorile.

Ceea ce oamenii de ştiinţă studiază este cât de uniformă este această radiaţie. S-a ajuns astfel la concluzia că există mici diferenţe între diverse regiuni – diferenţe care ar putea fi legate de fluctuaţii cuantice în urmă Big Bangului şi care au dus inclusiv la formarea structurilor actuale (galaxii de exemplu).

Iată însă că aceeaşi radiaţie ar putea fi afectată de existenţa unor universuri în afară celui în care ne ducem existenţa. Interacţiuni cu universul nostru ar putea lasă urmă măsurabile. Este exact ceea ce susţine Laura Mersini Houghton.

Proiectul de cercetare ştiinţifică Plank, de la bordul unui satelit al Agenţiei Spaţiale Europene, a permis efectuarea de măsurători foarte precise asupra radiaţiei cosmice de fond. Se observă anumite anomalii care ar putea fi interpretate ca rezultatul unor ciocniri între universul nostru şi alte universuri.

Evident, nu toţi sunt convinşi că explicaţia ar fi aceasta. În plus este nevoie de măsurători din ce în ce mai precise că să putem ajunge la concluzii mai solide.


Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.