Mecanismul din Antikythera. ReplicaCând la începutul secolului trecut nişte pescuitori de bureţi au găsit în apele mării, lângă insula Antikythera, rămăşiţele unui mecanism asemănător unui ceasornic, puţini şi-au imaginat de ce performanţe era în stare. Citiţi aici povestea uimitorului mecanism antic.

 

Capabil să calculele cu precizie uluitoare dată şi mişcările Soarelui şi a Lunii,  ascunde încă multe secrete. Cercetat şi studiat pe toată părţile, la ora actuală este supus unor noi studii cu ajutorul razelor X care, poate, ne vor ajuta să înţelegem mai bine cum a fost posibil ca în urmă cu mai mult de 2.000 de ani să fie construit un astfel de mecanism, un adevărat computer-calendar.

Nu mică a fost surpriza unor scufundători în căutare de bureţi când au descoperit, în 1900,  epava unui vas scufundat cu mai bine de 2000 de ani în urmă în apele din apropierea insulei Antikythera. De pe epavă au fost recuperate o serie de obiecte, printre care şi un curios mecanism asemănător unui ceasornic.

Mecanismul din Antikythera
Mecanismul din Antikythera

 

Privit la început ca o curiozitate, au trebuit să treacă zeci de ani până când acest mecanism, numit de atunci mecanismul din Antikythera şi devenit între timp faimos, să înceapă să îşi dezvăluie secretele.

Aflat la ora actuală la Muzeul Naţional de Arheologie  din Atena, mecanismul din Antikythera este intens studiat de către oameni de ştiinţă, arheologi şi istorici.

Structura mecanismului din Antikythera este sub forma unei cutii, cu dimensiuni relativ reduse (zeci de centimetri) care are în exterior cadrane, iar în interior zeci de angrenaje care alcătuiesc un mecanism foarte complex şi care ascunde încă multe secrete.

Cadranele sunt protejate de uşiţe şi pe suprafaţa mecanismului, al uşiţelor şi a cadranelor, se afla inscripţii, instrucţiuni de folosire, în limba greacă. Mecanismul a fost construit, conform datării, în anii 150-100 înaintea erei noastre, chiar dacă încă se discută asupra acestei datări. Cine însă la construit nu se ştie. Există mai multe ipoteze – una dintre acestea e că ar fi fost realizat la academia fondată de filozoful stoic Posidonius pe insula Rhodos şi că ar fi fost proiectat de către astronomul Hipparchus.

 

Mecanismul din Antikythera. Replica
Mecanismul din Antikythera. Replică



La jumătatea secolului trecut au fost realizate studii cu ajutorul razelor X ale acestui mecanism – care au arătat cum că acest obiect era un instrument capabil să calculeze cu o precizie extremă mişcările Soarelui şi a Lunii, precum şi dată. Ca un fel de calculator – ba mai mult, ţinând cont de dimensiunile reduse, un fel de laptop.  Zecile de angrenaje, printre care numeroase roti dinţate, se îmbină la perfecţie; când este, de exemplu, introdusă o dată, mecanismul este capabil să calculeze poziţia Soarelui şi a Lunii, precum şi a altor corpuri cereşti la data respectivă. Era inclusiv posibilă calcularea fazelor lunare. Întrucât există inscripţii despre Marte şi Venus, se presupune că mecanismul era capabil să reprezinte inclusiv poziţia acestor planete – chiar dacă acest lucru nu a fost încă demonstrat.

În prezent, cu ajutorul unor noi sonde de raze X trimise la Atena pentru studiul mecanismului din Antikythera a fost posibil să se vadă ce anume conţine, în detaliu. Rezultatele studiului au uimit oamenii de ştiinţă – precizia de care este capabil aparatul este cu adevărat incredibilă.

A fost astfel confirmată capacitatea mecanismului de a calcula întârzierile mişcării Lunii datorate orbitei eliptice, cu ajutorul unui angrenaj dedicat.

Nivelul de complexitate, precum şi relativă miniaturizare a mecanismului, ar fi o dovadă a faptului că acesta nu este primul mecanism de acest gen şi că în perioada în care a fost construit probabil au luat naştere diverse mecanisme asemănătoare – chiar dacă la ora actuală nu au fost încă descoperite. Cel pe care îl avem la dispoziţie a fost descoperit cu totul întâmplător pe vasul scufundat – dacă există şi alte mecanisme asemănătoare, acestea ar putea să fie îngropate sub mulţi metri de pământ şi găsite pe timpul unor eventuale explorări arheologice.

Scris de: Cătălina Curceanu
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.