Un grup de cercetători americani a efectuat un studiu foarte interesant, care arată că gemenii au şanse mai mari de a ajunge la 60 de ani decât restul populaţiei. Care să fie oare cauza? Acest fapt nu este legat de ADN, cum poate am fi tentaţi să credem, ci de obiceiule mai sănătoase, se pare, pe care le au gemenii. Gemenii, dar nu numai ei!
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Există oare un simţ al omului care-i permite să detecteze câmpul magnetic? Un grup de cercetători americani care a efectuat studii asupra capacităţii noastre de a percepe câmpuri magnetice într-un laborator subteran susţine că da, acest nou simţ există şi ar putea fi important, chiar dacă încă mecanismul aflat la baza acestei capacităţi nu a fost încă descifrat.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cercetătorii de la Universitatea din Kyoto susţin că au demonstrat că pisicile înţeleg fizica. Acestea ar avea noţiunea de cauză-efect, care stă la baza ştiinţei. Pentru a ajunge la această concluzie cercetătorii japonezi au studiat pisicuţele în diverse condiţii, normale sau mai puţin obişnuite.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cel mai sensibil echipament care "vânează" materia întunecată, intitulat LUX (Large Underground Xenon), nu a reuşit să identifice această fantomatică formă de materie. După o perioadă de funcţionare de circa 20 de luni, analiza datelor achiziţionate a arătat că nu au fost descoperite semnale lăsate în detectorul LUX de particule de materie întunecată, cercetătorii reuşind să impună doar limite asupra caracteristicilor acestora.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Faptul că Universul este în expansiune, descoperire care a şocat oamenii de ştiinţă secolul trecut, rămâne încă învăluit în mister. O nouă măsurătoare mai precisă decât cele precedente arată cum expansiunea Universului ar putea să fie mai rapidă decât se credea. Care este însă cauza acestei expansiuni accelerate, încă nu se ştie. Au fost propuse mai multe ipoteze, printre care şi cea conform căreia teoria lui Einstein ar putea să fie incorectă, aplicată la nivelul Universului.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
După ce LIGO a observat în septembrie 2015 pentru prima dată undele gravitaționale emise în urmă coliziunii a două găuri negre, creşte interesul pentru măsurarea acestor unde, cu obiectivul de a se studia Universul cu o metodă diferită faţă de cea utilizată până acum, care se baza exclusiv pe măsurarea undelor electromagnetice. În viitor cercetătorii plănuiesc să realizeze o antena gravitațională în spaţiu: eLisa. Pentru a verifica tehnologiile delicate ce vor fi utilizate de către eLisa a fost lansat şi testat cu succes, în spaţiu, un prototip, numit LISA.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Steaua cea mai apropiată de noi, Alfa Centauri, se găseşte la o distanţă de circa 4,37 ani-lumină. O distanţă pe care am parcurge-o, folosind tehnologiile actuale, în zeci de mii de ani. Un nou proiect finanţat de un miliardar rus are ambiţiosul obiectiv de a studia o nouă tehnologie bazată pe folosirea unui laser extrem de intens care ar putea realiza această călătorie în doar 20 de ani.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
După ce în februarie 2016 a fost anunţată prima măsurătoare de unde gravitaţionale generate de coliziunea a două găuri negre, în iunie cercetătorii proiectului de cercetare LIGO au anunţat observarea a unor noi unde gravitaţionale, la rândul lor generate de un sistem binar de două găuri negre, care, în final, s-au ciocnit, generând o unică gaură neagră. Este începutul unei noi ere: era astronomiei gravitaţionale. Oamenii de ştiinţa caută să înţeleagă cum s-au format sistemele binare de găuri negre – un adevărat mister deocamdată.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Spectrometru electron-pozitron
Câte tipuri de forţe există în Univers? Cunoaştem patru: forţa electromagnetică, forţa nucleară tare, forţa nucleară slabă şi forţa atracţiei gravitaţionale. În cadrul unui experiment efectuat recent într-un laborator din Ungaria se pare că a fost însă descoperită o nouă particulă, cu masa cam de 30 de ori mai mare decât cea a electronului. Această particulă ar putea fi legată de existenţa unei noi forţe în Univers – a cincea forţă! Mulţi cercetători sunt însă sceptici şi aşteaptă noi rezultate care să confirme descoperirea cercetătorilor maghiari.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un grup de cercetători canadieni a demonstrat că lipsa unui somn odihnitor are efecte negative asupra memoriei. Şoriceii de laborator nu îşi aminteau ceea ce învăţaseră cu o zi înainte dacă nu reuşeau să se odihnească bine. Este deci probabil ca şi în cazul nostru faza de somn numită REM, ceea în care mişcăm rapid ochii, să fie extrem de importantă pentru generarea şi consolidarea amintirilor şi a memoriei.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Universuri paralele (concepţie artist)
Există Universuri paralele? Deocamdată nu avem dovezi, însă în cadrul mai multor proiecte de cercetare care folosesc metode diferite se încearcă a se descoperi urme ale posibilelor Universuri paralele. Un proiect de cercetare care foloseşte neutronii emişi de un reactor nuclear de la Grenoble a reuşit să pună o limită inferioară cu privire la distanţa la care s-ar putea afla un univers paralel.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
De cele mai multe ori pentru a scăpa de dureri utilizăm diverse medicamente – aşa-numitele „pain-killers”. Se pare însă că există o soluţie mult mai plăcută şi mai eficientă pentru a „îmblânzi” durerea: să ne facem cât mai mulţi prieteni! Un studiu recent demonstrează cum oamenii care au mulţi prieteni sunt mai rezistenţi la durere decât cei singuratici.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Au trecut câteva luni de la observarea undelor gravitaţionale de către Observatorul de unde gravitaţionale - LIGO şi oamenii de ştiinţă încă discută intens despre acest subiect. Undele gravitaţionale observate au fost generate de două găuri negre care au fuzionat într-o gaură neagră mai mare – această este ipoteza formulată. Iată însă că un grup de cercetători propune o altă variantă: rezultatul fuziunii celor două găuri negre nu este o gaură neagră, ci un obiect la fel de exotic: un gravastar (de la Gravitational Vacuum Star) sau o gaură de vierme.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Atomii din care este compusă materia conţin un număr relativ mic de particule: quarcuri şi electroni. Comportamentul acestora este descris de către teoria denumită modelul standard al fizicii particulelor elementare. Cât de mici sunt însă aceste particule? Experimentul ZEUS a încercat să măsoare quarcurile – reuşind însă să pună doar o limită superioară asupra posibilei lor dimensiuni.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Fiecare are obiceiurile sale, nu-i aşa? Se pare că acestea îşi lasă amprenta asupra creierului şi că acesta este unul dintre motivele pentru care este greu să scăpăm de ele. La această concluzie a ajuns un grup de cercetători americani care a studiat şoriceii de laborator obişnuiţi cu dulciurile.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Stele cu masa de circa 100 de ori mai mare ca masa Soarelui au fost recent descoperite cu ajutorul telescopului spaţial Hubble. Nouă astfel de stele se situează la aproximativ 170.000 ani-lumină faţă de noi. Viaţa lor este scurtă şi când vor dispărea vor da naştere unor găuri negre.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu