Împreună, relativitatea generală și mecanica cuantică par să descrie toată realitatea observabilă. Și totuși, ele nu pot fi adevărate în același timp. Ele trebuie unite într-o teorie mai profundă, necunoscută deocamdată. După un secol de muncă din partea celor mai strălucite minți ale fizicii, de ce încă ne scapă această teorie unificată?

Primele decenii ale secolului al XX-lea au reprezentat o perioadă plină de miracole pentru fizică. La început, relativitatea lui Einstein a schimbat fundamental modul în care ne gândim la spațiu, timp, mișcare și gravitație. Apoi, revoluția cuantică a anilor '20 și '30 ne-a dat peste cap toate intuițiile pe care le aveam despre lumea subatomică. Împreună, relativitatea generală și mecanica cuantică ne-au permis să explicăm aproape toate fenomenele fundamentale observate și au prezis multe fenomene neașteptate care, între timp, au fost verificate.

Comentarii -


Electron în jurul nucleului atomic (reprezentare grafică)

Un grup de cercetători de la Harvard University a demonstrat că electronul este sferic, cu o precizie de circa zece ori mai mare decât cea determinată anterior. Electronul sferic confirma teoria denumită modelul standard al particulelor elementare, punând în dificultate eventuale propuneri de modificare ale acestuia care ar explica materia întunecată.

Comentarii -

Să luăm următorul scenariu. Mai aveți puțin până la terminarea unei zile încărcate la lucru, când un comentariu din partea șefului vă ia ce a mai rămas din răbdarea voastră. Vă întoarceți, cu fața roșie, către sursa indignării. În acel moment vă opriți, vă gândiți, și alegeți să nu vă exprimați nemulțumirea. La urma urmelor, ziua este aproape gata.

Comentarii -

 

Mii de planete din afara sistemului solar (aşa-numitele exoplanete) au fost descoperite până în prezent. Multe dintre acestea sunt mai mari decât Pământul şi au o atracţie gravitaţională mai mare; pe aceste planete ne vom simţi deci mai „grei”. Care este însă atracţia gravitaţională maximă pe care am putea să o suportăm pe o exoplanetă?

Comentarii -

 

Un grup de cercetători de la universitatea din Washington a efectuat un studiu în care grupuri de trei persoane reuşeau să comunice la nivelul creierelor, cu impulsuri citite şi aplicate direct pe creier. Metoda a fost verificată cu ajutorul jocului Tetris.

Comentarii -

 

AWAKE a reuşit accelerarea fasciculelor de electroni în doar 10 metri până la energia de 2 GeV.  Pentru obţinerea acestui rezultat au fost folosite fascicule de protoni la CERN, Geneva. Obiectivul acestui studiu este studiul unor noi tehnici de accelerare a particulelor care ar putea duce la construirea unor noi acceleratoare pentru studiul universului, dar şi pentru a fi folosite în medicină şi industrie.

Comentarii -

 

Pe 2 octombrie 2018 a fost decernat de către Academia de Ştiinţe din Suedia Premiul Nobel pentru Fizică „pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii laser”. Printre câştigători, o cercetătoare din Canada – a treia femeie în istoria Premiului Nobel care primeşte acest prestigios premiu în domeniul fizicii.

Ca în fiecare an, zeci de mii de cercetători, dar şi curioşi din lumea întreagă au aşteptat cu mare interes decernarea premiilor Nobel. Anul acesta în domeniul fizicii premiul a fost acordat pentru invenţii care folosesc şi manipulează fascicule laser într-un mod  extrem de ingenos, cu aplicaţii şi în alte domenii în afara fizicii, precum biologia sau medicina.

Comentarii -

Două grupuri de cercetători, unul american şi celălalt maghiar, au descoperit un neuron care nu se găseşte în animalele studiate până acum în laborator. Prezent doar în creierul oamenilor se bănuieşte că acest tip de neuron ar putea avea un rol în a ne caracteriza şi a deosebi de animale.

Ce ne deosebeşte de animale? Din ce cauză comportamentul nostru este atât de diferit, cum apare conştiinţa? Sunt doar câteva întrebări la care nu avem un răspuns clar. Codul nostru genetic este extrem de asemănător cu al animalelor, totuşi, suntem atât de diferiţi. Multe echipe de cercetare încearcă să găsească un răspuns studiind creier uman şi alte caracteristici fizice.

Comentarii -

În fiecare an 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăsnite în diverse domenii, medicină, chimie, biologie, pace, literatură etc. De multe ori aceste descoperiri par şi chiar sunt inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc hohote de râs. Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel are loc la universitatea americană  Harvard, la Sandres Theatre. Premiile Ig Nobel sunt înmânate învingătorilor de către laureaţi ai premiilor Nobel. Vă prezentăm în continuare câteva dintre „descoperirile” premiate pentru anul  2018.

Comentarii -

Un grup de cercetători japonezi a descoperit două gene care reglează fazele de somn REM (Rapid Eye Movement), cele în care, se crede, visăm. Descoperirea are la bază studii efectuate asupra şoarecilor de laborator, care însă, chiar şi atunci când nu aveau faze de somn REM, rămâneau la fel de activi şi plini de energie, ceea ce i-a mirat pe cercetători făcându-i să se întrebe care este de fapt rolul somnului REM.

Comentarii -

Vine o vreme când trebuie să ne întoarcem la serviciu după vacanţă... Că am petrecut-o la munte, la mare sau în orice alt loc - nu are importanţă; important este că ne-am relaxat şi ne-am deconectat de la stresul cotidian. Dar odată vacanţa sfârşită, trebuie să ne reluăm activitatea de zi cu zi. Cum să facem însă să menţinem beneficiile vacanţei pe o durată cât mai îndelungată? Este oare posibil acest lucru?

Comentarii -

Un studiu recent efectuat de către cercetătorii de la Chinese Academy of Sciences demonstrează că, cel puţin în cazul şoarecilor, grăsimile sunt mai periculoase decât zahărul, întrucât stimulează foamea şi duc la creşterea masei corporale.

Comentarii -

Durerea de cap, migrenă, este răspândită mai ales în rândul femeilor. Totuşi, şi bărbaţii suferă de multe ori. Un studiu recent efectuat de către un grup de cercetători olandezi demonstrează că una dintre cauze este un exces de estrogen, chiar şi în cazul bărbaţilor.

Comentarii -

Cu o durată de doar două miimi de secundă, semnalul radio măsurat recent de instrumentul canadian Chime este un mister. Sursa acestui semnal nu este cunoscută. Ar putea fi legat de o gaură neagră sau poate de... un semnal trimis de către o civilizaţie extraterestră avansată.

Comentarii -


Quasarul QSO SMSS J215728.21-360215.1- în centrul imaginii. Credit: VISTA Hemispheric Survey 

Astronomii australieni de la ANU (Australian National University) au descoperit o gaură neagră care are două caracteristici extreme: are o masă de 20 de miliarde de ori mai mare ca cea a Soarelui şi creşte cu un ritm uluitor de rapid, consumând cantităţi enorme de materie ce îi stă în apropiere.

Comentarii -

 

Neutrini cu energie extrem de mare au fost detectaţi de către IceCube de la Polul Sud. În paralel, telescoape din întreaga lume au măsurat raze cosmice care provin de la aceeaşi sursă îndepărtată: un blazar situat la circa 4 miliarde de ani-lumină de noi. Studiul acestor fenomene ne-ar putea ajuta să descifrăm misterele celor mai intense surse de radiaţii cosmice cunoscute în univers, care sunt alimentate de enorme găuri negre.

Comentarii -

 

Cât de mic poate să fie un computer? Record după record - s-a ajuns la realizarea unui dispozitiv, şi anume „Michigan Micro Mote”, pe lângă care o boabă de orez este un adevărat gigant. Prin realizarea acestui dispozitiv universitatea din Michigan a ajuns iar pe primul loc în lume în competiţia cu IBM.

Comentarii -

 

Analiza datelor obţinute cu ajutorul sondei spaţiale Cassini, care a studiat planeta Saturn şi sateliţii acesteia, a demonstrat existenţa unor molecule organice complexe care provin din oceanul subteran al satelitului Enceladus. Încă nu se ştie dacă aceste molecule sunt generate de forme primitive de viaţă sau în urma unor procese chimice complexe.

Comentarii -

Rezultatele unui studiu efectuat de către un grup de cercetători italieni şi americani care au analizat date provenind de la 40 spitale din Europa arată că femeile care au avut un infarct înainte de 60 de ani riscă de două ori mai mult să îşi piardă viaţa faţă de bărbaţii în aceeaşi situaţie. Se pare că există cauze de natură hormonală şi genetică.

Comentarii -

Cu ajutorul telescopului ALMA (Atacama Large Millimeter Array) din Chile au fost descoperite pentru prima dată trei exoplanete care iau naştere chiar acum (protoplanete) în jurul unei stele situate la circa 330 de ani-lumină de noi – o stea care are doar o miime din vârsta Soarelui.

Descoperirea de noi planete în afară sistemului solar, aşa-numitele exoplanete, nu mai reprezintă o surpriză. Au fost deja catalogate mii de astfel de planete, mai ales datorită studiilor efectuate cu ajutorul telescopului Kepler. Totuşi, noua descoperire a trei planete nou-născute a generat mult entuziasm printre astronomi. Este prima dată când planete în formare în jurul unei stele la rândul ei tinere au fost observate cu o tehnică experimentală care se bazează pa măsurarea semnalelor provenind de la molecule de monoxid de carbon.

Comentarii -

 

Care va fi echipa câştigătoare a Campionatul Mondial de Fotbal din Rusia din acest an? Fiecare dintre noi are propria echipă favorită şi doar pe 15 iulie vom afla cu adevărat cine va ridica cupa spre cer. Un grup de cercetători de la Universitatea din Dortmund, Germania, a pus la punct un algoritm bazat pe inteligenţa artificială pentru a afla dinainte cine va câştiga.

Comentarii -

 

Bee-Zed este un asteroid care orbitează în direcţie contrară planetelor din sistemul solar, pe aceeaşi orbită ca şi planeta Jupiter. Acest interesant asteroid a fost, susţin cercetătorii, capturat dintr-un sistem solar vecin, fiind deci un emigrant interstelar.

Comentarii -

În ultimul său articol ştiinţific Stephen Hawking, împreună cu Thomas Hertog, prezintă un studiu în cadrul căruia reduc numărul de universuri posibile; universul nostru nu ar fi într-o inflaţie perpetuă, ci unul mult mai simplu. În viitor undele gravitaţionale ar putea confirma (sau nu) acest rezultat.

Comentarii -

 

InSight, o nouă sondă spaţială construită de NASA, va „amartiza” pe Planeta Roşie în noiembrie 2018. Pentru prima dată va măsura cutremurele de pe Marte şi va efectua un studiu al subsolului acestei fascinante planete.

Comentarii -

Folosind o procedură de „deep learning” cercetătorii americani de la MIT au reuşit să dezvolte o inteligenţă artificială care este capabilă să recunoască sunetele – vorbirea sau muzica – la fel de bina ca şi noi.

În  filmul american „Her” Theodore Twombly dezvoltă o relaţie cu Samantha, un sistem de operare inteligent, care vorbeşte cu el prin intermediul unei voci feminine. În realitate însă, cât de aproape suntem de dezvoltarea unei inteligenţe artificiale capabile să converseze cu noi, să ne „înţeleagă” şi să ne răspundă? La ora actuală vorbim cu Siri – asistentul virtual creat de Apple – însă Siri este foarte limitat – nu conversăm de fapt cu Siri, ci cerem informaţii dintr-o bază de date.

Comentarii -