Există mai multe tipuri de calculi urinari (pietre) care dau naştere unei crize nefretice (criza dureroasă generată de migrarea unui calcul pe traiectul urinar) şi unei litiaze renale (pietre la rinichi). Calculii renali sunt depozite minerale cristaline ce se formează în rinichi. Alături de concentraţia crescută de ioni în urină, scăderea volumului şi pH-ului urinei, precum şi reducerea nivelului substanţelor care inhibă în mod natural formarea calculilor (citrat, magneziu, mucoproteinele Tamm-Horsfall, bikunin) reprezintă factori favorizanţi pentru dezvoltarea urolitiazei.

 

 

 

Compoziţia calculului depinde de tipul substanţelor prezente în exces. Poate fi vorba de o singură substanţă chimică sau de compuşi diferiţi dispuşi în mai multe straturi (compoziţia centrului poate fi complet diferită de aceea a straturilor periferice).

 



În majoritatea cazurilor (95-97% din cazuri) calculii renali au în compoziţia lor următorii compuşi chimici: oxalat de calciu; fosfat de calciu; acid uric; struvit (fosfat amoniaco-magnezian): calculi asociaţi cu o infecţie bacteriană. Aproximativ 75% dintre calculi conţin calciu.

Suprasaturarea urinei reprezintă cauza cea mai probabilă a calculior de acid uric şi cistină însă calculii ce conţin calciu pot avea o etiologie mai complexă.

Hipocitraturia (o cantitate mică de citrat în urină) este un factor de risc pentru formarea pietrelor (calculilor) la rinichi, întrucât citratul inhibă cristalizarea sărurilor de calciu. Citratul reprezintă anionul disociat al acidului citric, un acid slab care este ingerat prin alimentaţie şi care este produc în interiorul organismului în cadrul ciclului acidului tricarboxilic.

Citratul are mai multe roluri în mecanismul formării pietrelor urinare. În primul rând se leagă de ionii de calciu din urină reducând activitatea ionilor de calciu ceea ce va duce la o scădere a supersaturarii fosfatului de calciu şi a oxalatului de calciu. Citratul are un efect inhibitor direct asupra cristalizării şi precipitării sărurilor de Ca. Citratul creşte activitatea macromoleculelor urinare de a inhiba agregarea oxalatului de calciu şi reduce expresia osteopontinei urinare care este un element important al matricei proteice de la nivelul pietrelor urinare. Excreţia citratului urinar poate creşte pH-ul urinar care este un factor în cristalizarea acidului uric şi formarea  calculilor de acid uric precum şi formarea complexului Ca-citrat-fosfat.

 



Un consum crescut de carne creşte excreţia urinară de calciu, oxalat şi acid uric şi scade pH-ul urinar. Folosirea unor diete bogate în proteine şi sărace în carbohidraţi, cu rolul de a scădea în greutate, creşte riscul de formare a calculilor urinari întrucât aceste diete scad citratul urinar şi nivelul pH-ului crescând nivelurile de sodiu şi calciu urinar. O concentraţie crescută de sodiu poate determina o hipocitraturie.

Alcaloza stimulează excreţia citratului, în timp ce acidoza o scade. Excreţia citratului este perturbată de acidoză, hipokaliemie (concentraţie scăzută de potasiu) care generează o acidoză intracelulară, o dietă bogată în proteine animale, cat şi infecţii ale tractului urinar.

Tratamentul actual al hipocitraturiei se face cu citrat de potasiu. Citratul de sodiu şi bicarbonatul de sodiu nu au aceleaşi efecte benefice, întrucât sodiul în exces agravează hipercalciuria şi hiperuricosuria. Obiectivul tratamentului cu citrat de potasiu este să restabilească un citrat urinar în cantitate normală și să crească urina la un nivel situat între 6,0 şi 7,0. Există un risc de creştere a potasiului la nivel sanguin astfel încât este necesară o evaluare regulată a nivelului acestuia în sânge.

La un pH mai mare de 7,2 creşte riscul cristalizării fosfatului de Ca care poate împiedica dizolvarea unor calculi de acid uric ducând astfel la formarea acestora.

În studii se arată că aproximativ 48% dintre pacienţi întrerup tratamentul cu citrat de potasiu din cauza efectelor adverse (hiperkaliemie cu riscul unui stop cardiac, favorizarea formarii altor tipuri de calculi, greaţă, vărsături, diaree, dureri abdominale, ileus, sângerări digestive etc.).

Surse:
www.synevo.ro/analiza-calculi-urinari/
ndt.oxfordjournals.org/content/21/2/361.full
www.vivalis.si/uploads/datoteke/2a02.pdf
journals.cambridge.org
cjasn.asnjournals.org/content/5/9/1663.full

Scris de: Sergiu Vijiala
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.