Sunteţi gata de plecat în vacanţă? Dacă aveţi în program să mergeţi la plajă, atenţie să nu vă „ardeţi”. Razele Soarelui pot să fie extrem de periculoase, atât din punct de vedere estetic, cât şi al sănătăţii. Pentru a ne proteja folosim creme de protecţie solară. Să descifrăm împreună câteva dintre „secretele” acestor creme.

 



Cui nu i s-a întâmplat să meargă la mare sau la ştrand şi să nu se „ardă” stând prea mult la plajă? Poate vă pregătiţi să plecaţi în vacanţă, într-un loc unde să vă alintaţi sub razele Soarelui, lângă apa mării, a oceanului sau a unui... bazin. Atenţie însă la razele Soarelui! Acestea ne pot fi prietene, dacă ştim cum să le folosim; ne pot însă cauza mari probleme după o expunere îndelungată, fără o protecţie adecvată.

De la Soare ajunge la noi atât lumina pe care o vedem (partea vizibilă din spectrul electromagnetic), cât şi o radiaţie electromagnetică numită ultravioletă, căreia îi corespund fotoni cu energie mai mare decât cei ai luminii vizibile. Având energie mai mare, fotonii „ultravioleţi” pot pătrunde mai adânc în piele şi o pot vătăma. Există diverse tipuri de radiaţie ultravioletă – cum ar fi UV-A şi UV-B. Aceasta, după o expunere îndelungată, poate avea efecte devastatoare asupra noastră; UV-A şi UV-B  pot cauza îmbătrânirea pielii sau pot genera apariţia unui cancer de piele.

Cum ne putem proteja? Folosind cremele de protecţie solară. Acestea au în compoziţia lor adevărate ecrane de protecţie împotriva razelor Soarelui şi ne ajută să stăm pe plajă ore întregi fără să riscăm.

Crema de protecţie solară combină substanţe chimice organice şi anorganice pentru a filtra lumina Soarelului, permiţând doar unei mici părţi să penetreze pielea.

Ultravioletele de tip UV-A penetrează adânc pielea şi pot duce la apariţia cancerului.
Ultravioletele de tip UV-B sunt "responsabile" pentru bronzare şi arderea pielii.

Chimicale anorganice din cremă, incluzând minerale ca oxidul de zinc ori dioxidul de titan, acţionează la bariere fizice împotriva ultravioletelor, reflectându-le.

Chimicale anorganice, ca oxibenzona, absorb radiaţia ultravioletă prin intermediul legăturilor chimice existente. Pe măsură ce aceste substanţe absorb radiaţie ultravioletă, componentele cremei se descompun, eliberând căldură.

Totuşi, aceste creme trebuie folosite în mod corect.

Un prim element important este factorul de protecţie: SPF (sun protection factor), care poate să fie mic (este considerată mică o valoare între 6 şi 10), mijlociu (de obicei între 10 şi 25), ridicat (între 25 şi 50) şi aşa-numita protecţie totală: +50. Aceasta din urmă este de regula mai mare decât 60, însă nu este infinită. Atenţie deci, mai ales pentru copiii mici, chiar atunci când se foloseşte o cremă cu factor de protecţie +50 nu trebuie exagerat cu statul la Soare – o (mică) parte a razelor Soarelui reuşeşte să străbată ecranul de protecţie şi să producă daune pielii.

SPF 15 blochează 93% din UV-B, SPF 30 - 97%, iar SPF 50 - 98%. Diferenţele pot părea mici, dar dacă sunteţi sensibili la lumină ori dacă în familie aţi avut cazuri de cancer de piele, atunci orice procent poate face diferenţa între sănătate şi boală. În orice caz, nicio cremă nu asigură o protecţie 100%.

 

Rezistă cremele de protecţie solară la apă?

Multe creme de protecţie solară sunt rezistente la apă. Există însă mai multe categorii: de la cele „water – resistant” (rezistente la apă), la cele „very-water resistant” (foarte rezistente la apă) şi „waterproof” (rezistenţa totală la apă).

Ce anume înseamnă aceasta? În cazul cremelor „water resistant” se poate face o baie de circa 20 de minute şi efectul de protecţie al cremei rămâne, însă redus la circa 95% din valoarea iniţială. Dacă însă efectul protectiv rămâne (la cel puţin 95%) inclusiv după o a doua baie de circa 20 de minute atunci crema este „very-water resistant”. Specialiştii însă recomanda, mai ales pentru copii, ca după fiecare baie aceştia să fie din nou „cremuiţi”, întrucât chiar şi o reducere cu 5% din efectul protectiv pentru o piele extrem de delicată poate să cauzeze probleme.

Cât de mult durează o cremă de protecţie solară? Trebuie ştiut că substanţele care generează ecranul de protecţie nu au o stabilitate infinită; este deci bine ca în fiecare an să ne luăm creme proaspete, chiar dacă durata de valabilitate este în general de cel puţin un an de zile. Cremele însă pot suferi modificări, stând mult la căldură (pe plajă) sau dacă intră nisip sau alte substanţe în interior.

Dacă ştiaţi deja tot ceea ce aţi citit până acum, bravo vouă! Un studiu efectual la Northwestern University Feinberg din Chicago a demonstrat că doar 43% dintre cei care au participat la acest studiu reuşeau să înţeleagă indicaţiile de pe flacoanele cremelor de protecţie solară; majoritatea nu ştiau ce anume sunt aşa-numitele UV-A şi UV-B; în plus, circa 20% dintre persoane nu foloseau nici un fel de protecţie – aceştia îşi riscau cu adevărat... pielea.

Nu-mi rămâne decât să vă doresc o vacanţă cât mai plăcută!!! Cei care mergeţi la plajă ştiţi acum cum să vă protejaţi de efectele neplăcute ale unei expuneri incorecte la razele Soarelui.

Scris de: Cătălina Curceanu
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.