În acest al şaselea episod al seriei "Pe urmele primilor astronomi" începem călătoria pe meleagurile româneşti cu un exemplu minunat de aliniament mai vechi chiar decât celebrul Stonehenge. Este vorba despre Sanctuarul de la Parţa, construit acum 6.200 de ani şi reconstruit integral în incinta Muzeul Banatului din Timişoara.

Comentarii -

Producătorul de whisky Ballantines vine în întâmpinarea astronauţilor de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), dar şi a pionierilor care vor porni în lungi misiuni spre Marte sau spre alte lumi din sistemul nostru solar cu "Space Glass", un pahar pentru whisky conceput special pentru a face posibilă savurarea acestei băuturi alcoolice în condiţiile de microgravitaţie ale spaţiului extraterestru.

Comentarii -

Dintre toate particulele prezente în modelul standard al particulelor elementare, cele mai misterioase la ora actuală sunt neutrinii. Aceştia au o masă, dar nu ştim cât este aceasta. Ştim însă că neutrinii oscilează, adică se schimbă dintr-un fel de neutrini într-altul. Este tocmai această oscilaţie a neutrinilor cea studiată în cadrul proiectului NOvA, care a obţinut rezultate preliminare extrem de promiţătoare. Neutrinii ne-ar putea ajuta să înţelegem mai bine Universul, de pildă ajutându-ne să răspundem la întrebarea referitoare la cum a fost posibil ca materia să supravieţuiască antimateriei.

Comentarii -


În imagine: Calea Lactee (infraroşu - Spitzer Space Telescope)
credit: wikipedia commons

În acest al cincilea episod al seriei "Pe urmele primilor astronomi" continuăm cu o filmare din munţii Bighorn din SUA, la 2.800 m altitudine, unde suntem martorii unei alinieri spectaculoase la solstiţiul de vară. Descoperim că structura era un observator complex ce se alinia şi cu anumite stele ce marcau momente importante din an, anticipând venirea solstiţiului sau sfârşitul verii. Pe baza acestor alinieri şi ţinând cont de precesia echinocţiilor, cercetătorii au putut data complexul.

Comentarii -

În urmă cu doar câţiva ani, pe când Meyer şi colegii săi continuau să inventeze modalităţi de a recupera fragmente foarte scurte de ADN, aceştia au putut avea acces la câteva oase vechi de 400 de mii de ani din colecţia de relicve umane de la Sima de los Huesos, Atapuerca, Spania. Aplicând noua lor tehnică au reuşit să recupereze şi fragmentele scurte de ADN, în fapt 95% dintre acestea fiind mai mici de 50 de perechi de baze azotate. Apoi, încurajaţi de succesul metodei bazate pe o singură catenă, cei din echipa lui Meyer au reuşit secvenţierea ADN-ului mitocondrial obţinut dintr-un femur de hominid vechi de 400 de mii de ani, din același sit arheologic.

Comentarii -

Galaxiile NGC 2207 si IC 2163
Galaxiile NGC 2207 si IC 2163, aflate în proces de fuzionare

În acest episod, al patrulea al seriei "Pe urmele primilor astronomi", suntem martorii unor alinieri filmate la echinocţiul de toamnă şi solstiţiul de vară din Insula Peștelui şi sud-vestul SUA. Totodată aflăm cum puteau determina strămoşii noştri, bazându-se doar pe Soare, momentele solstiţiilor, echinocţiilor şi nordul geografic. De regulă, alinierilor lor nu trebuiau să fie precise, fiind folosite cu precădere în ritualuri religioase. Pentru alinieri precise discutăm despre o metodă folosită de egipteni acum 4500 de ani.

Comentarii -

Când începem să îmbătrânim? La această întrebare a încercat să răspundă o echipă de cercetători care a studiat un grup de 1000 de persoane născute la începutul anilor ’70. Cercetătorii au văzut cum vârstei "din buletin" îi puteau corespunde vârste biologice extrem de diferite. Ce anume influenţează această vârstă biologică şi cum putem face să ne menţinem tineri o perioadă cât mai îndelungată cu putinţă?

Comentarii -

Atmosfera planetei MarteMarte este planeta din sistemul solar care seamănă cel mai bine cu Terra. Chiar dacă încă oamenii nu au păşit pe solul acestei planete, există planuri de a realiza în viitorul apropiat această aventură. Dar NASA pregăteşte un proiect în stil mare: trimiterea, ca avangardă, pe Marte a unor bacterii – care ar deveni primii locuitori de pe Planeta Roşie. Acestea ar trebui să contribuie la realizarea unei atmosfere care să conţină oxigen şi să facă din Marte o planetă locuibilă.

Comentarii -

Cum reușește organismul uman să mențină o temperatură constantă în ciuda variațiilor din mediul înconjurător? Ce este febra? Cum apare febra și cum acționează medicamentele împotriva acesteia? Temperatura corpului uman este controlată de hipotalamus. Hipotalamusul este o regiune centrală a diencefalului situată la baza creierului, sub talamus şi deasupra hipofizei, asigurând rolul de control al secrețiilor hormonale hipofizare şi de control al activității sistemului nervos vegetativ.

Comentarii -

Aţi observat că o bicicletă împinsă îşi păstrează echilibrul o vreme şi se deplasează de una singură, fără a se prăbuşi. Dar cum este posibil acest lucru? Cum reuşeşte bicicleta să-şi păstreze echilibrul? Vă invităm să urmăriţi complicata fizică a deplasării unei biciclete (fără pasager) în videoclipul de mai jos.

Comentarii -

Sistemul SolarRaportat la vitezele lucrurilor cu care suntem obişnuiţi zi de zi, viteza luminii pare incredibil de rapidă. Dar la scara Universului, viteza luminii este mică. În animaţia de mai jos vă invităm la o călătorie prin sistemul nostru solar, alături de foton de lumină eliberat de Soare, până dincolo de planeta Jupiter. De se opreşte videoclipul după ce "trecem" de Jupiter? Pentru ca durata să fie mai scurtă de o oră... Dimensiunile sistemului nostru solar sunt uriaşe.

Comentarii -

FocCe face ca focul să ardă? Care este chimia unei flăcări? Care este semnificaţia diferitelor culori pe care le putem distinge într-o flacără? Ce este piroliza? Ce se întâmplă la nivelul atomilor substanţelor implicate în desfăşurarea arderii? Ce rezultă în urma arderii, pe lângă căldură? Cum funcţionează o flacără în condiţii de gravitaţie zero?

Comentarii -

Plumbul din apaProbabil că nimeni nu s-ar mai gândi astăzi să folosească plumbul la prepararea vreunui produs care ar urma să fie consumat. Dar istoria omului este plină de secvenţe care cu greu pot fi astăzi înţelese, în lumina a ceea ce ştim acum. Plumbul a fost utilizat, de exemplu, de vechii romani ca îndulcitor. Ce se întâmplă atunci când, într-o formă sau alta ingeraţi plumb?

Comentarii -

Un procent important (undeva în jur de 10%) din populaţie are un sentiment de disconfort în spaţii închise. O parte din această populaţie are chiar atacuri de panică. Dar ce generează senzaţia de claustrofobie? Să fie vorba despre urmările unei traume din copilărie? Să fie vorba despre ADN? Să fie alte cauze? Vă invităm să urmăriţi ce spune ştiinţa despre claustrofobie...

Comentarii -

Creier uman. Viziune artistSuntem obişnuiţi cu faptul ca după ce depunem un efort mental intens să ne simţim obosiţi. Dar de ce? Ce provoacă senzaţia de oboseală, deşi nu depunem niciun efort fizic? Este creierul ca şi muşchii, în sensul că o suprasolicitare duce la oboseală? Dar este utilizarea creierului de aceeaşi natură ca cea a muşchilor? Cu certitudine că utilizarea muşchilor şi a creierului reprezintă lucruri complet diferite. Şi atunci?

Comentarii -

Stele. GalaxieVă invităm să urmăriţi cea de-a treia parte a documentarului "Pe urmele primilor astronomi" realizat de către Marc Eduard FRÎNCU şi Ioana-Simina GIURGINCA. În acest episod, intitulat "În jurul lumii", continuăm cu exemple de aliniamente astronomice de pe 4 continente. Aflam detalii despre turnul din Jericho din Orient, alinierile marilor piramide de la Giza, Petra şi Newgrange. De asemenea, vorbim despre astronomia la celți, Teotihuacan și originea astronomică a calendarului mayaş si aztec.

Comentarii -

Acum câteva luni robotul Philae a reuşit să ajungă pe solul cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko şi să efectueze, cu cele 10 instrumente pe care le are la bord, o serie de măsurători. Primele rezultate sunt publicate zilele acestea şi sunt cu adevărat fascinante.

Comentarii -

Sunteţi gata de plecat în vacanţă? Dacă aveţi în program să mergeţi la plajă, atenţie să nu vă „ardeţi”. Razele Soarelui pot să fie extrem de periculoase, atât din punct de vedere estetic, cât şi al sănătăţii. Pentru a ne proteja folosim creme de protecţie solară. Să descifrăm împreună câteva dintre „secretele” acestor creme.

Comentarii -

SomnSomnul nu doar ne protejează informaţiile memorate pentru a nu fi uitate, dar ne permite să le accesăm mai ușor, potrivit unui nou studiu de la University of Exeter şi Basque Centre for Cognition, Brain and Language. Noile rezultate sugerează că după ce dormim ne este mai ușor să ne amintim anumite întâmplări pe care nu ni le puteam aminti în timpul unei perioade de veghe.

Comentarii -

Chiar dacă New Yorkul se confruntă cu cea mai mare incidență de legioneloză din istoria orașului, John A. Sellick, Jr., DO, profesor în medicină la University of Buffalo, nu crede că este vorba despre o epidemie. „Legionella este peste tot”, afirmă Sellick, un expert în boli infecțioase din cadrul School of Medicine and Biomedical Sciences de la University of Buffalo. „Are tendința de a se multiplica în conducte și sistemul de alimentare cu apă, în special la nivelul celor care sunt  complexe și vechi.

Comentarii -

Stele. GalaxieVă invităm să urmăriţi cea de-a doua parte a documentarului "Pe urmele primilor astronomi" realizat de către Marc Eduard FRÎNCU şi Ioana-Simina GIURGINCA. În acest episod, intitulat "Astronomia, un fenomen global", începem călătoria în jurul lumii, descoperind că unele construcţii megalitice nu sunt atât de vechi precum am crezut. Totodată vom descoperi o serie de aliniamente regăsite în mijlocul Oceanului Pacific şi în America de Sud.

Comentarii -

Găurile negre îi fascinează atât pe oamenii de ştiinţă, cât şi pe cei care nu au nimic de-a face cu aceasta. Descoperirea de noi găuri negre este importantă pentru a înţelege mai bine aceşti monştri cosmici şi procese care au loc în inima galaxiilor. Recenta descoperire făcută de NuSTAR, şi anume a cinci noi găuri negre masive, este din acest punct de vedere foarte importantă şi interesantă, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi tehnic.

Comentarii -

A fost o zi lungă. Deschideţi frigiderul şi luaţi o bună bere rece. O acţiune destul de simplă, nu-i aşa? Greşit. În timp ce dezbateţi între a alege o bere mică sau una mare, sistemul nervos calculează o problemă complexă: cât de tare să strângeţi doza de bere. Niciodată nu ştim cât de greu sau alunecos este un obiect decât atunci când îl prindem; avem nevoie de o metodă pentru a anticipa astfel de lucruri, astfel încât obiectele să nu ne alunece din mână. Timp de mai mulţi ani, cercetătorii credeau că forţa de prindere – cât de puternic prindem un obiect – este paralelă cu forţa de încărcare – greutatea – obiectului.

Comentarii -

Scena din filmul NotebookFactori de risc cardiovascular specifici, cum ar fi consumul de alcool, fumatul, obezitatea și diabetul, sunt asociați cu un volum cerebral regional mai mic, aceștia putând fi indicatori precoce ai bolii Alzheimer și ai demenței potrivit unui studiu publicat online în jurnalul Radiology.

Comentarii -

Utilizarea organismelor modificate genetic (OMG) în agricultură și alimentația omului este un subiect care stârnește reacții variate şi contradictorii în rândul populaţiei. Deși nu există dovezi științifice clare care să arate că utilizarea GMO ar dăuna sănătății oamenilor sau ar afecta mediul, posibilitatea ca "ceva" să le scape cercetătorilor alimentează în continuare neîncrederea oamenilor și limitează utilizarea la scară mare a plantelor modificate genetic.

Comentarii -