Deşi alcoolul ne face, în genere, mai sociabili şi mai relaxaţi, aşa cum ştim majoritatea dintre noi, ne face, de asemenea, mai cârcotaşi, mai înclinaţi către ceartă şi agravarea situaţiei de fapt.

Conform unui studiu realizat de o echipă de psihologi francezi condusă de Laurent Bègue, un creier "îmbibat" în alcool exacerbează înclinaţia noastră naturală de a presupune că actele celorlalţi care ne afectează sunt efectuate cu intenţie. De pildă, dacă, aflat într-un bar, un individ vă calcă pe picior, suntem mai înclinaţi decât atunci când suntem treji să considerăm că actul a fost intenţionat, nu doar o urmare a neatenţiei.

Femei luptându-se

Femei având o dispută. Nu ştim dacă sunt sub influenţa alcoolului :=)

Comentarii -

O mulţime de ştiri din domeniul neurologiei şi ştiinţelor care studiază creierul uman conţin de câţiva ani încoace numele Vilayanur Ramachandran. Un vorbitor capabil să-şi farmece auditoriul prin elocinţa şi vivacitatea cu care descrie unele dintre cele mai complicate mecanisme de funcţionare ale creierului, Ramachandran ocupă în prezent poziţiile de director al Centrului pentru Studiul Creierului şi Mecanismelor Cognitive de la Universitatea din San Diego, California şi de profesor adjunct la prestigiosul Institut Salk (cercetare în domeniul biologiei).

Comentarii -

Compania rusă "Tehnologii orbitale" şi-a anunţat intenţia de a construi o staţie spaţială comercială care va fi un fel de hotel spaţial. Hotelul cosmic va fi gata, conform reprezentanţilor companiei în anul 2016. Acesta va putea să găzduiască până la 7 pasageri, în afara  părţii staţiei care va fi destinată guvernului rus şi cercetării ştiinţifice.

 

Statia orbitala comerciala ruseasca

 

Comentarii -

Puţine lucruri pot fi mai interesante decât poveştile spuse de oamenii care au lăsat ceva umanităţii. WebOfStories.com este tocmai locul în care puteţi urmări (în format video) asemenea poveşti şi în care în curând vă veţi putea istorisi (potrivit creatorilor site-ului) propria viaţă celor care vor dori să o vadă. Poveştile sunt astfel îmbinate încât trecerea de la una la altele similare se poate face în felurite moduri. Site-ul este locul în care puteţi ajunge pentru a urmări o istorisire, dar şi multe altele legate într-un anumit fel de cea dinainte.

Comentarii -

James Randi este deja o figură legendară în SUA şi Canada. Magician de profesie (dacă arta scamatoriei poate fi considerată o meserie), Randi şi-a clădit în timp o reputaţie solidă ca investigator şi demistificator al fenomenelor paranormale şi al pseudoştiinţei, în general. Celebritatea sa a atins cote maxime în momentul în care, în anul 1996, Fundaţia James Randi pentru Educaţie a decis să ofere un premiu de un milion de dolari oricui este capabil să demonstreze, urmând proceduri corespunzătoare de testare (convenite în prealabil de comun acord cu solicitantul), abilităţi ori însuşiri paranormale, supranaturale.

Comentarii -

Recent a fost lansată şi în România, pe marile ecrane, pelicula intitulată "Splice", titlu tradus, cel puţin în unele cinematografe, "Hibrid", povestea a doi oameni de ştiinţă rebeli care combină ADN uman şi animal pentru a da naştere unor forme noi de viaţă. Cum era de aşteptat, experimentele scapă de sub control, astfel că filmul e prilej de reflecţie pe teme etice, dar naşte şi întrebări cu privire la cât de departe este ştiinţa de a pune un asemenea scenariu science-fiction în practică.

Dacă e să judecăm după cele realizate de echipa lui Craig Venter în acest an - crearea primei forme de viaţă sintetice având la bază ADN creat digital (secvenţe create şi asamblate de un software pe computer), inserat într-o bacterie vie care a supravieţuit procedurii, devenind o nouă specie de bacterie (prima specie de bacterie de pe Terra capabilă de autoreproducere al cărei părinte este un calculator, dacă e să-l cităm pe Venter), am putea spune că în acest domeniu distanţa dintre ştiinţă şi ficţiune nu este atât de mare pe cât s-ar putea crede. Urmăriţi în continuare un videoclip în care savantul care a terminat în 2001 în frunte cursa de decodificare a genomului uman prezintă un sumar al eforturilor care au condus la această ultimă mare realizare a echipei sale.

Comentarii -

Michael Shermer (fondatorul şi editorul Skeptic Magazine) spune că tendința umană de a crede în lucruri ciudate -- de la răpirile extratereștrilor la ansele radiesteziştilor care detectează resurse subterane - se rezumă la două dintre abilităţile fundamentale ale creierului, puternic legate de supravieţuire. În filmul de mai jos, Michael Shermer explică ce sunt aceste abilităţi şi cum ne pot crea probleme.

Pentru mai multe detalii privind concepţia lui Shermer despre funcţionarea creierului în raport cu superstiţiile (bazaconii, după cum le numeşte), citiţi aici o serie de paragrafe din cartea "De ce cred oamenii în bazaconii".

Comentarii -

Astronomii au descoperit o planetă aflată într-un sistem planetar din apropierea Pământului (aproximativ 20 de ani lumină) ce ar putea să găzduiască viaţă.

După cum este posibil să fi observat, în ultimele luni în media internaţională au apărut mai multe ştiri despre posibilitatea ca în scurt timp să fie descoperită o asemenea planetă. Iată că acea zi a sosit!

 

Gliese 581

 

Comentarii -

Philip Zimbardo, cel care a pus în scenă în 1971 la Universitatea Stanford celebrul experiment al falsei închisori, încearcă să răspundă în videoclipul de mai jos la o întrebare care a preocupat gânditorii de când lumea: ce îi face pe oameni obişnuiţi să devină răi? Sunt prezentate fapte şi imagini necunoscute până la momentul prezentării despre şi din închisoarea de la Abu Ghraib, se vorbeşte despre studiul experimental al lui Stanley Milgram pe tema obedienţei faţă de autoritate, despre experimentul falsei închisori, pentru ca în final să fie atacat şi reversul medaliei - care sunt circumstanţele în care omul obişnuit poate atinge statutul de erou. Zimbardo este autorul cărţii "Efectul Lucifer", în paginile căreia explorează natura şi psihologia răului.

Comentarii -

De ce unele videoclipuri, imagini, gesturi ori trăsături umane şi animale ni se par simpatice ? Ce le face astfel ? Catalogăm ceva ca gingaş, frumos, simpatic imediat ce îl vedem. Dar ce anume trebuie să vedem pentru a avea această reacţie practic instantanee ? Şi de ce o avem? În 1949 Konrad Lorenz introducea teza conform căreia anumite trăsături infantile declanşează întotdeauna reflexele părinteşti ale adulţilor, lucru care creşte, din punct de vedere evolutiv, probabilitatea de a îşi îngriji mai bine odraslele. Astfel că am dezvoltat preferinţe puternice pentru caracteristici precum capetele disproporţionat de mari în comparaţie cu trupul, ochi mari dispuşi relativ jos la nivelul feţei, năsucuri mici ori corpuri moi şi rotunde.

Comentarii -

Profesor la Duke University, Adrian Bejan este unul dintre cei mai străluciţi oameni de ştiinţă români care activează în prezent peste hotare. A plecat din România comunistă în anii '60 şi s-a stabilit în SUA, unde, la M.I.T., şi-a cultivat pasiunea pentru inginerie, ajungând peste ani la o viziune nouă despre lume şi natură care s-a materializat într-o teorie originală - teoria constructală. Urmăriţi-l pe Adrian Bejan mai jos vorbind despre ideile sale şi aflaţi mai multe despre teoria constructală de la adresa http://www.constructal.org. În prezent Bejan este profesor de inginerie mecanică la prestigioasa universitate Duke, fiind cotat printre cei mai citaţi 100 de autori la nivel mondial în domeniul ingineriei mecanice, autor al 24 de cărţi şi peste 500 de articole de specialitate.

Comentarii -

Conform ziarului Gândul, "În aceste zile Guvernul urmează să ia o decizie importantă referitoare la autorizarea culturilor agricole modificate genetic (OMG)."Războaie" există chiar şi la nivel politic pe marginea subiectului, ministrul PDL al Agriculturii, Valeriu Tabără, fiind un susţinător al acestor soiuri, în timp ce reprezentanţii UDMR spun că vor interzicerea OMG-urilor, invocând insuficiente date despre impactul asupra mediului şi sănătăţii umane. Suprafeţele cu porumb modificat genetic din România sunt răspândite în mai multe judeţe, Ministerul Agriculturii acordând autorizaţii în acest an pentru 822 de hectare de porumb modificat, cultivate în scop comercial."

Comentarii -

Carter Emmart este director pentru astrovizualizare al Muzeului American de Istorie Naturală şi coordonează eforturile unui grup de oameni de ştiinţă, programatori şi artişti pentru a produce un atlas în trei dimensiuni al Universului cunoscut. Softul este denumit, sugestiv, Universul Digital. Preţ de 7 minute, în filmul de mai jos, Carter vorbeşte despre eforturile sale şi le ilustrează cu imagini sugestive.

Softul Universul Digital este gratuit şi poate fi descărcat dând clic pe linkul din josul paginii.

Subtitrarea în limba română este realizată de Lucian Bibo.

 

Comentarii -

În videoclipul de mai jos, Benoit Mandelbrot, matematician cu cetăţenie franceză şi americană, cunoscut în special pentru dezvoltarea geometriei fractale, vorbeşte despre complexitatea dezordinii şi modul în care matematica fractalilor poate găsi ordine în modele care par a fi extrem de complicate.


Traducerea în limba română este realizată de Viorel Mocanu.

Benoit Mandelbrot

 

Comentarii -

Când ascultăm poveşti ne îmbogăţim imaginaţia; când le spunem, depăşim graniţele culturale, acceptăm diferite experienţe, simţim ceea ce simt şi alţii.

Elif Şafak, scriitoare de origine turcă, cel mai vândut autor în Turcia astăzi,  porneşte de la această idee simplă pentru a argumenta că ficţiunea poate învinge politica identităţii. Autoarea, dispunând de o artă a exprimării încântătoare, deşi engleza este o limbă învăţată la maturitate, pe parcursul a 20 de minute vorbeşte despre propriile experienţe în diverse medii sociale, despre bunica ei şi practicile acesteia (ghicitul în cafea ori înlăturarea negilor), despre aşteptările editorilor de la un scriitor care nu vine din lumea vestică şi altele.

Traducerea în limba română este realizată de Laura Blebea.

 

Elif Şafak

 

Comentarii -

Şi cel mai eficient motor existent iroseşte o parte din energia pe care o produce sub formă de căldură. Acum, graţie înţelegerii funcţionării materiei pe care ne-o conferă mecanica cuantică, cercetători din Universitatea din Arizona afirmă că au proiectat un dispozitiv, fără elemente mecanice, care "colectează" căldura şi o transformă în energie electrică. Deşi dispozitivul este deocamdată doar pe calculator, proiectanţii spun că nu există niciun motiv ca acesta să nu fie funcţional atunci când va fi realizat fizic.

 

 

Funcţionarea dispozitivului are la bază plasarea unor electroni foarte subţiri în jurul unui polimer asemănător cauciucului, de asemenea foarte subţire. Nanomaterialul produs va fi folosit prin "îmbrăcarea" elementelor care pierd căldură (de exemplu ţeava de eşapament a maşinii), în acest fel căldura care în mod normal se pierde fiind stocată şi refolosită.

Comentarii -

Lista de link-uri de mai jos reprezintă o încercare de sinteză a tuturor genocidurilor şi masacrelor genocidare prezentate de Yves Ternon în lucrarea intitulată "Statul criminal". Există o serie de documentare destul de serioase pe Internet care abordează problematica menţionată şi care pot fi vizionate online. Aşadar, în continuare, o listă de filme despre câteva din cele mai groaznice evenimente ale istoriei recente a umanităţii (excepţia este Holocaust-ul, în cazul căruia nu am găsit un documentar exhaustiv disponibil pe internet):

 

Comentarii -

Cu ajutorul unui supercomputer (capabil de 67 de trilioane de calcule pe secundă) specialişti de la NASA au creat o simulare pentru cum ar fi văzut sistemul nostru solar de către fiinţe extraterestre privind din depărtarea spaţiului cosmic spre soarele nostru. Simularea urmăreşte interacţiunile care au loc în Centura Kuiper, o centură îngheţată aflată dincolo de planeta Neptun.

Concluzia astronomilor este că planetele sunt greu de văzut, dar Neptun, care prin gravitaţia imensă afectează distribuţia corpurilor din Centura Kuiper, ar putea fi totuşi observat.

În filmul de mai jos (care are subtitrare în limba engleză) puteţi vedea simularea NASA, precum şi alte detalii privind modul în care sistemul nostru solar arată privit din spaţiu.

Comentarii -

Gadgetul Apple iPad are acum competitori serioşi. În ultimele două săptămâni mari firme producătoare de electronice au anunţat produsul lor: HP a prezentat HP Slate, Samsung Galaxy Tab şi-a făcut debutul, iar BlackBerry a dezvăluit noul produs denumit PlayBook.

Iată mai jos, în cele două imagini, cum arată produsele amintite şi câteva date tehnice referitoare la aceste gadgeturi touch-screen.

Comentarii -

Sheena Iyengar, autoare americană care recent a publicat cartea "Arta de a alege", ne explică modul în care luăm hotărâri şi ne vorbeşte despre credinţele noastre raportate la deciziile pe care le luăm. În discursul său, ne vorbeşte atât despre alegerile pe care le facem zi-de-zi (Coca Cola vs.  Pepsi), cât și despre cele de natură profundă, împărtăşindu-ne rezultatele cercetărilor sale, dezvăluind modul surprinzător în care luăm deciziile, importanţa culturii din care facem parte asupra actului decizional şamd.

Subtitrarea în limba română este realizată de Oana Batusariu.

 

 

Comentarii -

Fizica şi marketingul par să nu aibe multe în comun, însă Dan Cobley, director de marketing la celebra companie Google, este pasionat de ambele. În discursul de mai jos, o să-l vedeţi vorbind despre a doua lege a lui Newton, despre principiul incertitudinii a lui Heisenberg ori despre a doua lege a termodinamicii, pentru a explica mecanisme specifice marketingului.

 

 

Comentarii -

După stabilirea unor obiective măreţe, primul nostru impuls este să-l spunem cuiva, dar Derek Sivers spune că e mai bine să le păstrăm secrete. Acesta prezintă opinia psihologilor referitoare la subiect începând cu 1920 şi îşi ilustrează teoria cu ajutorul unui experiment recent care demonstrează faptul că pentru minte declararea unui scop înseamnă că acesta a fost şi atins. Pentru mai multe detalii, urmăriţi videoclipul.

Filmul este subtitrat în limba română, traducerea fiind realizată de Brânduşa Gheorghe.

 

 

Comentarii -

Omul de ştiinţă Sugata Mitra se ocupă de una dintre cele mai mari probleme ale educaţiei - cei mai buni profesori şi cele mai bune şcoli nu există acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. Într-o serie de experimente desfăşurate din New Delhi până în Africa de Sud şi Italia, le-a permis copiilor să acceseze Internetul supraveghindu-se reciproc şi a observat rezultate care ar putea revoluţiona modul în care gândim educaţia. Copiii au o capacitate de a învăţa lucruri noi pe care, probabil, cei mai mulţi dintre noi nu o bănuiesc. Discursul lui Sugata Mitra merită văzut de toţi cei interesaţi de educaţie, dar şi de orice pasionat de cunoaştere, în genere.

Prezentarea este antrenantă şi plină de umor de bună calitate. Subtitrarea este realizată de Eugen Alexandru Neamţiu, unul dintre entuziaştii traducători ai videoclipurilor TED.

 

 

Comentarii -

Urmăriţi în videoclipul următor (subtitrat în limba română de Sebastian Hubati) expunerea lui Tan Le despre interfaţa computerizată care citeşte undele emise de creierul utilizatorului, făcând posibil controlul obiectelor virtuale şi chiar al aparatelor electronice fizice prin intermediul gândurilor. În materialul video de mai jos veţi vedea cum Tan Le foloseşte căştile pentru o demonstraţie şi vorbeşte despre extinsa lor aplicabilitate.

Ca să fim sinceri, trebuie să recunoaştem că demonstraţia este uimitoare. Maşina învaţă în câteva secunde să recunoască "amprenta" creierului unui subiect care se gândeşte la o anumită acţiune. Dar vă lăsăm plăcerea dumneavoastră să urmăriţi întreaga poveste a interfeţei care citeşte undele cerebrale.

Dacă nu vedeţi subtitrarea, selectaţi subtitrarea în limba română din bara de jos a playerului video.

 

 

 

Comentarii -

În continuare, un videoclip de 5 minute care prezintă câteva dintre cele mai spectaculoase descoperiri din astronomie, o invitaţie la studiul acestei discipline fascinante...

Ştiaţi, de pildă, că:

  • lumina generată în centrul Soarelui străbate distanţa până la suprafaţa stelei în 10000 de ani ?
  • planeta Pluto e atât de rece, încât gheaţa acolo este mai tare decât oţelul ?
  • densitatea planetei Saturn e atât de mică, încât planeta ar putea pluti pe apă ?
  • ziua pe Venus durează mai mult decât anul venusian ?

    Comentarii -