CelulitaCele mai multe femei şi un procent mic de bărbaţi au celulită, de regulă pe pulpele picioarelor, fund şi braţe. Celulita - sau lipodistrofia ginoidă, cum este denumită în medicină - este cauzată de alterarea stratului de grăsime de sub piele, denumit grăsime subcutanată. Celulita poate fi tare, moale şi edematoasă (sub formă de umflături).



Celulita tare este observată la femeile care fac sport în mod regulat.
Celulita moale este cel mai des prezentă la femeile inactive, care au slăbit recent.
Celulita edematoasă este prezentă la femeile supraponderale.

 

 

De ce avem grăsimea subcutanată?

Ţesutul de grăsime de sub piele are trei funcţii principale:
1. Absoarbe şocurile şi disipă forţele externe exercitate asupra pielii, protejează muşchii şi protejează pielea.
2. Asigură izolarea termică şi ajută la reglarea şi menţinerea temperaturii interne a organismului. Persoanele slabe resimt frigul mai acut, în timp ce persoanele supraponderale nu se simt în largul lor în zone calde.
3. Stochează surplusul de energie, atunci când alimentaţia este neregulată. Surplusul de alimente duce la acumularea de grăsime. Acumulările de grăsime pot elibera energie în mod lent şi echilibrat, ajutându-ne să facem faţă unei eventuale perioade de foamete.

Ţesutul de grăsime reprezintă o componentă a unui sistem complicat de stocare şi eliberare a energiei, care permite omului să reziste cu doar trei mese pe zi (sunt animale, ca oaia, care trebuie să se hrănească 80% din timpul în care sunt treze).

Pe lângă aceste trei funcţii, grăsimea subcutanată are rol bine definit în activităţile metabolice, hormonale şi de vindecare ale organismului. De exemplu, ţesutul adipos reprezintă un important rezervor de celule stem cu rol în vindecarea şi regenerarea ţesuturilor. Grăsimea, de asemenea, sprijină sistemul imunitar, protejându-ne împotriva infecţiilor.

Hormoni ca estrogenul şi testosteronul sunt creaţi în ţesutul adipos. Insulina şi glucagonul reglează metabolismul grăsimii şi rezervele de energie ale organismului.


Compartimentele grăsimii

Grăsimea este lichidă la temperatura organismului. Un ţesut conectiv fibros, denumit sept, separă grăsimea lichidă în cadrul unor compartimente de mărime similară.


Celulită



Septurile conectează pielea la ţesuturile de sub aceasta. Acestea produc contururile pielii, readuc pielea în poziţia iniţială după ce suportă diverse deformări (de exemplu, apăsarea cu un obiect) şi se opun gravităţii (opresc grăsimea de la a se scurge către partea de jos a picioarelor).


Cum se formează celulita?

Celulita apare în principal ca urmare a schimbărilor sub aspectul cantităţii şi compoziţiei grăsimii din celulele adipoase (adipocite) şi ca urmare a modificărilor ţesutului conectiv, septul.

Aceste schimbări se crede că sunt cauzate de modificări ale vaselor de sânge şi ale circulaţiei sanguine în ţesutul subcutanat şi sunt influenţate de gene şi hormoni şi accentuate de o viaţă sedentară şi obezitate.

În cazul celulitei, pereţii de colagen fibroşi ai septului se îngroaşă şi devin rigizi. Septurile rigide se unesc pentru a produce bule de grăsime mai mari şi de formă neregulată.

Gândeşte-te la septuri ca la baloane umplute cu apă. Baloanele îşi pierd caracteristicile de mărime similară şi flexibilitate, devenind de formă neregulată, cu pereţii tari, groşi şi inflexibili.

Ca urmare, pielea se simte plină de cocoloaşe, iar când apăsăm pe ea, nu-şi mai revine aşa de rapid ca pielea dintr-o altă zonă a corpului.


Ce cauzează celulita?

Estrogenul este cel mai important hormon implicat în producerea celulitei, iar acest aspect explică de ce celulita este preponderent prezentă la femei. Celulita apare odată cu pubertatea şi devine mai prezentă pe timpul sarcinii.



Multe femei cu greutate normală au celulită



În timp ce obezitatea contribuie la celulită, crescând volumul de grăsime prins în bulele de grăsime de formă neregulată, celulita este structural şi funcţional diferită de obezitate.

În cazul persoanelor obeze, celulele adipoase se măresc şi se umflă cu grăsime, dar numărul celulelor nu se măreşte. Septul fibros rămâne subţire şi suplu şi nu există nicio schimbare structurală a pielii.

Celulita este mai prezentă în cazul femeilor anglo-saxone, şi mai puţin prezentă la femeile asiatice ori de culoare. Femeile din zona mediteraneeană dezvoltă celulită mai mult în zona coapselor, pe când cele din arealul celtic în zona abdomenului.

Activitatea musculară redusă şi masa musculară asociată cu viaţa sedentară agravează celulita, afectând circulaţia sângelui către inimă şi circulaţia din interiorul ţesutului adipos.


Ce tratamente există împotriva celulitei? Care este eficienţa lor?

Slăbitul va reduce grăsimea din compartimentele menţionate şi va îmbunătăţi modul în care celulita se prezintă vizual. Cu toate acestea, pereţii fibroşi nu se modifică, nu dispar.

Nu s-a identificat deocamdată nicio strategie eficientă care să prevină celulita ori care să blocheze progresul acesteia.

Cremele medicale şi medicamentele dedicate înmuierii septului fibros îngroşat s-au dovedit dezamăgitoare, ineficiente. Masajul nu va distruge septul fibros.

Câteva terapii, bazate pe dispozitive laser neinvazivee, dispozitive de radiofrecvenţă şi unde acustice, s-au dovedit a avea rezultate minore şi de scurtă durată. Multiple sesiuni de tratament sunt necesare, făcând această abordare una foarte costisitoare.

Liposucţia, folosind un tub subţire pentru a extrage grăsimea, poate reduce obezitatea, dar ajută doar puţin în cazul celulitei.

Subcizia, o metodă chirurgicală care constă în folosirea laserului pentru a tăia septurile fibroase, poate fi folosită de cei de acord cu o metodă incisivă, invazivă. Dar poate fi scumpă şi produce cicatrice la nivelul pielii pe termen lung.



Traducere după health-check-what-is-cellulite