MicrobiomŞtim de multă vreme că intestinele sunt responsabile pentru digestia mâncării şi eliminarea resturilor rezultate. Recent am realizat că în fapt intestinele au o mai mare importanţă, funcţionând ca un mini-creier, afectându-ne starea de spirit şi  apetitul. Cercetări recente sugerează că poate juca un rol în pofta pe care o simţim pentru anumite tipuri de alimente.

 

 


Cum funcţionează acest mini-creier?


Mini-creierul din intestine produce o plajă largă de hormoni şi conţine mulţi neurotransmiţători ca şi creierul. Intestinele conţin, de asemenea, neuroni care sunt localizaţi în pereţii acestora sub forma unei reţele distribuite denumite sistemul nervos enteric. În fapt, sunt mai mulţi neuroni în intestine decât în coloana vertebrală.

 



Sistemul nervos enteric şi creierul comunică prin intermediul unei "axe creier-intestine", semnalele circulând în ambele direcţii. Această axă, se crede, are mai multe funcţii în organism, printre care şi reglarea alimentaţiei.

Atunci când mâncarea ajunge în stomac, anumiţi hormoni sunt secretaţi. Aceştia (hormoni ce au rolul de a diminua apetitul, ca peptida YY şi colecistokinina) activează transmiterea de semnale către trunchiul cerebral şi hipotalamus pentru a bloca consumul de mâncare.

Nervul vag joacă un rol important în comunicarea dintre intestine şi creier, conectând peste 100 de milioane de neuroni din sistemul nervos enteric cu baza creierului.

Cercetările efectuate au arătat că blocarea nervului vag duce la pierderea în greutate, pe când stimularea acestuia generează alimentaţia excesivă (la şobolani).


Microbiomul intestinal

O serie de cercetări indică faptul că pofta de mâncare este controlată de bacteriile intestinale. O persoană are în jur de 1,5 kg de bacterii intestinale (formând microbiomul intestinal). Aceste bacterii transmit semnale către creier şi pot avea efecte importante asupra sănătăţii organismului.

În cadrul unui studiu s-a constatat că şoareci ce aveau o predispoziţie genetică spre obezitate au rămas slabi atunci când au fost crescuţi într-un mediu steril, fără microbiom intestinal.


Rolul microbiomului intestinal în manipularea poftei de mâncare

Studiile efectuate au descoperit că persoanele care resimt mereu o poftă pentru ciocolată au reziduuri bacteriene în urină diferite de cele ale unei persoane care este indiferentă faţă de ciocolată, chiar dacă cele două persoane mănâncă identic.

Multe bacterii intestinale pot produce proteine speciale, denumite peptide, care sunt similare hormonilor (ca peptida YY şi grelina) care reglează foamea. Oamenii şi alte animale produc anticorpi împotriva acestor peptide. Aşadar, bacteriile influenţează apetitul prin peptide ce simulează hormonii organismului şi, indirect, prin anticorpii ce interferează cu reglarea apetitului.


Implicaţii practice

Sunt anumite dificultăţi care trebuie depăşite înainte de a utiliza informaţiile pe care le deţinem în domeniul controlului greutăţii.

Întâi, există provocarea colectării bacteriilor intestinale. Regula este să fie colectat din scaun, dar microbiomul este diferit în diverse zone ale intestinelor. Endoscopia reprezintă o metodă ce permite colectarea unor mostre reprezentative din microbiom.

În al doilea rând, analiza (secvenţierea) microbiomului este scumpă şi consumatoare de timp, fiind necesare progrese înainte de a face această activitate una de rutină.

Probabil cea mai importantă provocare o reprezintă identificarea unui model de corelaţii dintre tipul de microbiom şi bolile umane. Ştiinţa microbiomului intestinal este încă în faza incipientă.

Dar există un motiv pentru a fi optimişti. Există acum un interes puternic pentru a utiliza probioticele şi prebioticele pentru a modifica microbiomul intestinal. Prebioticele sunt carbohidraţi nedigerabili care generează creşterea numărului de bacterii benefice, iar probioticele sunt microorganisme benefice din mâncare şi suplimente.

Transplantul cu fecale reprezintă astăzi un tratament acceptat pentru pacienţii care au o formă severă de infecţie cu bacteria Clostridium difficile, care nu răspunde la antibiotice.

Astfel de strategii sunt din ce în ce mai utilizate, pe măsură ce înţelegem mai bine influenţa microbiomului asupra funcţiilor organismului, inclusiv asupra poftei de mâncare.

Traducere şi adaptare după How the bacteria in our gut affect our cravings for food