"Singurul lucru de care trebuie să ne fie teamă este însăşi frica", a spus Franklin D. Roosevelt. S-ar putea să se fi referit la ceea ce şi cercetările au demonstrat şi anume că oamenii sunt dispuşi să îndure un pic mai multă durere, dacă astfel îşi petrec mai puţin timp în aşteptarea acesteia. Teoriile clasice ale luării deciziilor presupun că oamenii se grăbesc spre o recompensă de moment şi amână pedepsele, pentru că suntem obişnuiţi să dăm mai puţină greutate evenimentelor ce vor surveni într-un timp mai îndepărtat.

 

 

Este vorba despre aşa-numita "reducere a timpului". Dar această teorie este complet desconsiderată atunci când intervine durerea. O explicaţie ar putea fi faptul că anticiparea durerii este neplăcută în sine, fiind un fenomen pe care oamenii de ştiinţă l-au denumit "groază".

Pentru a investiga cum variază groaza în timp, Giles Story de la University College, Londra, împreună cu colegii săi, au utilizat un dispozitiv care cauza şocuri electrice slabe pe 33 de voluntari. Cercetătorii, de asemenea, le prezentau oamenilor opţiuni: dacă şocurile să fie mai mult sau mai puţin puternice, să aibă loc mai curând sau mai târziu.

În timpul fiecărui "episod" existau minimum două şocuri, care se puteau ridica la un număr maxim de 14, dar înainte de a le fi administrate, oamenii trebuiau aleagă între nouă şocuri în plus acum sau şase şocuri în plus în cinci şedinţe separate. Numărul de şocuri administrate de fiecare dată era determinat de aceste alegeri anterioare.

Nicio durere, niciun câştig

Deşi câţiva oameni optau mereu pentru minimum de durere 70% din timp, în medie, participanţii optau pentru şocurile în plus, în loc de a primi un număr mai mic de şocuri mai târziu. Variind numărul şocurilor administrate şi momentul când aveau loc, echipa a putut să constate că groaza de durere creştea exponenţial pe măsură ce durerea se apropia în timp. Rezultate similare s-au obţinut şi în cursul unui test care a folosit programări ipotetice la stomatolog.

"Cercetarea demonstrează că frica anticipării durerii este atât de puternică încât poate inversa modelul obişnuit al reducerii timpului", a spus George Loewenstein, profesor de economie şi psihologie la Universitatea Carnegie-Mellon din Pittsburgh, Pennsylvania. "Probabil că nu este o exagerare să spunem că o mare parte sau chiar cea mai mare parte a durerii în viaţă provine mai mult din anticiparea şi amintirea acesteia decât dintr-o experienţă reală".

Studiul ar putea avea aplicabilitate tot atât de bine în medicină şi în politicile de sănătate, deoarece o înţelegere a modului în care oamenii judecă durerea este importantă pentru a le putea oferi diverse opţiuni cu privire la tratamente potenţial dureroase.

"Ar trebui să evitaţi să daţi prea multă importanţă timpului de aşteptare. Şi dacă puteţi să prezentaţi tratamentul respectiv ca fiind de neevitat, oamenii ar putea fi mai dispuşi să se confrunte cu acesta, pentru a minimaliza groaza", a declarat Story.

Story speră că acest tip de studiu psihologic va fi de ajutor în dezvoltarea unor instrumente de diagnostic." Analiza unor astfel de preferinţe ne-ar putea ajuta să anticipăm dacă oamenii vor face alegeri sănătoase sau nesănătoase. Ar trebui să evitaţi să daţi prea multă importanţă timpului de aşteptare. şi dacă puteţi să prezentaţi tratamentul respectiv ca fiind de neevitat, oamenii ar putea fi mai dispuşi să se confrunte cu acesta, pentru a minimaliza groaza", a spus Story.

Story speră că acest tip de studiu psihologic va fi de ajutor în dezvoltarea unor instrumente de diagnostic. "Analiza unor astfel de preferinţe ne-ar putea ajuta să anticipăm dacă oamenii vor face alegeri sănătoase sau nesănătoase", a adăugat el.



Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului anticipation-of-pain-can-be-worse-than-pain-itself, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Daniela Albu