(Timp citire: 3 minute)

Ce este apendicele?

Apendicele este un un segment al intestinului, de forma unui tub, care se găseşte în abdomenul drept inferior, conectat la cecum, aproape de intersecţia dintre intestinul gros şi intestinul subţire. Are lungimea de aproximativ 10 cm şi un diametru de circa 8 milimetri.

 

 

Apendice

 

În trecut apendicele era adesea înlăturat fără motiv, cu prilejul altor operaţii abdominale, pentru a elimina riscul unei operaţii viitoare cauzate de eventuale manifestări ale apendicitei (apendicele este organul, apendicita este boala ce survine la inflamarea acută sau cronică a apendicelui).

Are apendicele vreun rol în organism?

Mult timp s-a crezut că apendicele nu are nici o funcţie fiziologică şi că este în fapt un rest al evoluţiei fără nici o utilitate în prezent. Nici astăzi nu se ştie foarte clar care este importanţa apendicelui. Cu toate acestea, în urma cercetărilor recente din medicină au fost avansate o serie de ipoteze privind rolul apendicelui; aceste teorii afirmă rolul important al acestuia atât la fetus, cât şi la adult. La fetus, s-a descoperit că în a unsprezecea săptămână apar celule endocrine în apendice care produc compuşi chimici ce asigură stabilitatea şi controlul organismului.

La adult, apendicele pare a fi parte din sistemul imunitar al al organismului uman. În primii ani după naştere apendicele funcţionează ca un organ limfoid ce are rol în maturizarea limfocitelor B şi în producerea anticorpilor imunoglobulinei A. (citeşte mai multe aici despre sistemul imunitar). De asemenea, apendicele produce molecule ce asigură mişcarea limfocitelor (oferă rezistenţă organismului la infecţii) către diferite zone ale corpului. Recent, apendicelui i s-a găsit o utilizare interesantă: aceea de a înlocui o uretră bolnavă (uretra leagă rinichii de vezica urinară).

Studii date publicităţii în 2007 arată că foarte probabil apendicele a avut rolul de a "găzdui" bacterii bune, în situaţia îmbolnăvirii cu dizenterie ori holeră. În aceste cazuri, bacteriile sunt eliminate din intestine, iar bacteriile aflate în apendice ar putea repopula, după vindecare, intestinele. Acest rol al apendicelui este totuşi limitat astăzi, când bolile amintite sunt puţin prezente în cea mai mare parte a planetei.

 

Ce provoacă apendicita?

Împrejurările exacte în care se declanşează apendicita nu sunt foarte bine cunoscute. Se ştie totuşi că apendicita survine odată cu apariţia unui blocaj la nivelul apendicelui. Acest blocaj poate fi cauzat de materiile fecale ori de producerea excesivă de celule de către apendice. Aceste celule blochează apendicele, limitează drastic curgerea sângelui prin acesta şi duc finalmente la inflamarea apendicelui. Blocajul poate apărea şi ca urmare a unei infecţii, căci apendicele se umflă ca răspuns la orice infecţie prezentă în organism.

Durează de regulă 72 de ore din momentul blocării apendicelui până la perforarea acestuia. În această perioadă apar simptome care indică probleme abdominale. Semne obişnuite ale apendicitei sunt dureri în zona abdominală, în special în partea dreaptă, greaţă, uneori vomitări şi febră.

O metodă uzuală de a constata inflamarea apendicelui este apăsarea abdomenului cu palma. În cazul apendicitei, la îndepărtarea mâinii se va resimţi o durere acută.

Cum scăpăm de apendicită?

Calea uzuală de a scăpa de această boală este extirparea apendicelui pe cale chirurgicală. Odată cu blocarea apendicelui survine şi moartea ţesuturilor acestuia. Apendicita este mai prezentă la copii decât la adulţi şi mai des întâlnită la bărbaţi decât la femei.

Mituri privind apendicita

Mâncatul seminţelor provoacă apendicită... Nu este adevărat. Nu există nici o legătură între seminţe şi inflamarea apendicelui. Apendicele nu este un colector pentru cojile de seminţe.

Apendicita se manifestă neapărat prin dureri abdominale în partea dreaptă... În cele mai multe cazuri este adevărat, dar asta nu înseamnă că este  obligatoriu.


Bibliografie:

en.wikipedia.org
abc.net.au/news/stories/2007/10/10/2055374.htm
health.howstuffworks.com
sciam.com