cloneClonarea este procesul prin care pornind de la un organism se creează organisme identice genetic cu acesta (care prezintă un material genetic identic). Clonarea poate fi un proces natural sau un proces artificial. În acest articol vom vorbi despre clonarea artificială.

 

 

 

Metodele ingineriei genetice (12)

 

Ca proces natural, clonarea reprezintă un mod de reproducere asexuată a unor plante.

Cum clonăm un organism?

Să spunem că vrem să clonăm o anumită persoană. Cum realizăm acest lucru? Preluăm o celulă adultă din corpul persoanei pe care dorim să o clonăm, căreia îi scoatem nucleul; introducem apoi acest nucleu într-un ovul. Înainte de a introduce acest nucleu în ovul, îndepărtăm garnitura haploidă de ADN din ovul. Astfel creăm un ovul care prezintă o garnitură diploidă din materialul genetic al persoanei pe care dorim să o clonăm. Aplicând anumite tehnici, vom "păcăli" ovulul, făcându-l să creadă că a avut loc unirea sa cu un spermatozoid (fecundaţia). Acest ovul nu mai are nevoie de fecundaţie deoarece are deja numărul specific de cromozomi al speciei, nemaiavând nevoie şi de garnitura haploidă a spermatozoidului. Odată ,,fecundat’’, ovulul va începe să se dividă. Ovulul este implantat în uterul unei mame purtătoare, unde se va dezvolta ca un zigot normal.

Copilul care se va naşte ulterior va fi clona persoanei de la care am preluat nucleul şi nu clona mamei purtătoare şi va fi identic fenotipic şi genotipic cu aceasta.

 

 

 

GENOTÍP s. n. totalitatea factorilor ereditari (gene) care determină caracterele unui organism. (< fr. génotype)
FENOTÍP s. n. (Biol.) Ansamblu de însușiri și caractere care se manifestă în mod vizibil la un individ și care este determinat de baza ereditară și de condițiile de mediu. – Din fr. phénotype.



Dar trebuie să luăm în calcul şi modificările pe care mediul le aduce unui organism. Deşi ADN-ul determină o mare parte dintre caracteristicile pe care le are un organism, fenotipul acestuia este influenţat şi de factori de mediu ce acţionează asupra acestuia. Astfel, clona poate suferi unele mutaţii încă dinainte de naştere, care îi vor schimba fenotipul. Dar nu numai mutaţiile, ci şi modul de viaţă, alimentaţia, mediul în care trăieşte etc. vor acţiona asupra clonei şi o vor diferenţia de organismul clonat. Astfel că, cel mai probabil, fenotipul clonei şi al organismului clonat nu vor fi perfect identice.


Importanţa clonării


Clonarea poate avea aplicaţii importante precum: clonarea de organe, pentru transplant precum şi clonarea terapeutică. Clonarea terapeutică constă în clonarea celulelor stem pluripotente, care ar putea fi utilizate pentru refacerea diferitelor celule şi ţesuturi.


Controverse asupra clonării

Clonarea este un subiect foarte controversat şi extrem de dezbătut de bioeticieni. Instituţiile care resping cel mai aprig clonarea sunt cele religioase. Biserica creştină consideră că clonarea este împotriva legilor sfinte, deoarece viaţa trebuie să înceapă prin procreare. Majoritatea statelor interzic menţinerea în viaţă a embrionilor umani clonaţi pentru perioade lungi.

În ciuda tuturor criticilor, clonarea este o tehnologie care poate oferi foarte multe omenirii şi ar fi păcat să nu fie utilizată.

Acesta este ultimul articol al acestei serii. Prin această serie am dorit să fac o scurtă introducere în domeniul geneticii şi să evidenţiez importanţa cunoaşterii acesteia pentru societatea modernă. Genetica este o ramură a biologiei aflată în plină dezvoltare şi care promite multe realizări care vor aduce beneficii enorme sănătăţii omului; trebuie doar să fie folosită cu înţelepciune.