Drosophila melanogasterInspirat de cercetările lui Mendel, zoologul american Thomas Hunt Morgan începe să studieze genetica şi elaborează teoria cromozomială a eredităţii. Pentru elaborarea acestei teorii face studii pe Drosophila melanogaster (musculiţa de oţet).

 

 

 

Abateri de la legile mendeliene (3)


Drosophila melanogaster-cobai în genetică


Drosophila melanogaster
Drosophila melanogaster


Drosophila melanogaster, numită popular şi musculiţa de oţet este acea musculiţă întâlnită deseori în apropierea fructelor fermentate şi a recipientelor cu băuturi alcoolice. Această musculiţă reprezintă pentru studiile de genetică ceea ce reprezintă şobolani albi pentru cele de fiziologie. Este folosită în aceste studii deoarece prezintă o serie de caracteristici: este foarte prolifică (depune până la 300 de ouă), creşte pe medii de cultură uşor de realizat, prezintă doar 8 cromozomi şi foarte multe mutaţii genetice.


Teza genelor alele

Una dintre tezele teorie cromozomiale este teza genelor alelele, despre care am vorbit articolul precedent. Acestea sunt gene situate pe cromozomii omologi (cei doi cromozomi dintr-o pereche) şi determină aceleaşi caractere, dar în mod contrastant.

 

Thomas Hunt Morgan
Thomas Hunt Morgan




A doua teză


A doua teză a teorie cromozomiale spune că genele sunt situate pe cromozomi şi se transmit înlănţuite (sau în bloc). Genele sunt aşezate în spaţii denumite locuri, în succesiuni liniare. Genele unui cromozom se transmit în blocuri, fenomen denumit linkage.


Teza trei: crossing over


Crossover


A treia teza a acestei teorii spune că între cromozomii omologi  are loc un schimb de gene. În figura de mai sus este prezentat acest proces. Cei doi cromozomi omologi se încrucişează într-un număr variat de puncte şi apoi se rup formându-se doi cromozomi noi care prezintă gene de la ambii cromozomi iniţiali, astfel se formează cromozomi cu o nouă combinaţie de gene. Astfel în timpul meiozei, gameţii vor moşteni cromozomi combinaţii,  diferiţi de cei ai părinţilor. Astfel crossing over-ul contribuie la creşterea variabilităţii organismelor.

Dacă crossing over-ul nu ar avea loc, toţi gameţii ar moşteni o succesiune (un bloc) de gene a unuia dintre cei doi cromozomi omologi. Astfel la unirea gameţilor, s-ar putea forma doar un număr restrâns de genotipuri (combinaţii genetice), astfel că toate organismele ar fi aproape identice. Prin crossing over se realizează diferenţierea organismelor.


Recombinarea genetică intercromozomială


Recombinarea intercromozomială reprezintă combinarea cromozomilor la formarea gameţilor. Cromozomii se dispun pe placa metafazică în mod întâmplător. Această combinare, la fel ca şi combinarea genetică intracromozomială (crossing over), contribuie la creşterea variabilităţii organismelor.

Mutaţiile genetice (5)