Istoria umanitatiiHomo sapiens a apărut acum aproximativ 150.000 - 200.000 de ani în Africa, dar povestea noastră ca specie se întinde înapoi în timp mult mai departe, până în perioada primilor strămoşi umani. Evoluţia speciei Homo sapiens este în sine o poveste încâlcită, plină de întrebări fără răspuns şi o adevărată melodramă de familie. Aici sunt arătate câteva fapte pe care poate nu le cunoaşteţi despre povestea evoluţiei umane.

 

 

1. Primele fiinţe umane au părăsit Africa în urmă cu mai mult de 1 milion de ani

Majoritatea dintre noi am auzit povestea plecării lui Homo sapiens din Africa pentru a se stabili în Europa şi Asia începând cu aproximativ 80.000 de ani în urmă. Ceea ce poate nu ştiţi este că strămoşul nostru, Homo erectus, a parcurs acelaşi drum în afara continentului african cu mai mult de 1 milion de ani în urmă. De fapt, atunci când Homo sapiens a părăsit Africa, a întâlnit alţi oameni care arătau foarte asemănător cu el, aceştia fiind urmaşii unui strămoş pe care îl avem în comun cu neandertalienii, precum şi cu descendenţii lui Homo erectus. Toţi aceştia au fost primii oameni. Şi ei s-au aflat pe continentul Eurasia timp de sute de mii de ani.

2. Oamenii au o diversitate genetică incredibil de mică

În cazul oamenilor se constată o diversitate genetică incredibil de mică datorată faptului că noi toţi se pare că provenim de la un mic grup de oameni care au trăit în partea de est a Africii. Pentru a descrie diversitatea genetică, geneticienii folosesc un indicator numit „mărimea efectivă a populaţiei". Simplu spus, mărimea efectivă a populaţiei reprezintă cât de mulţi oameni sunt necesari pentru a reproduce diversitatea genetică din cadrul întregii populaţii umane. Pentru oameni acest indicator are valoarea de 15.000, ceea ce este o valoare incredibilă, mai ales atunci când ţinem cont de numărul total al populaţiei umane care este de 7 miliarde. Ca un element de comparaţie, pentru unele specii de şoareci mărimea efectivă a populaţiei este de 733.000.

3. Aţi putea fi în parte neandertalian

Acest lucru este destul de cunoscut, dar este bine să fie repetat. Analizele genetice recente ale oaselor omului de Neanderthal relevă faptul că există unele gene ale omului de Neanderthal care au trecut la populaţiile non-africane moderne. Acest lucru sugerează că atunci când omul de Cro-Magnon a intrat în Europa, Orientul Mijlociu şi Asia el a avut, probabil, copii cu populaţiile locale de neandertalieni. Rezultă de aici că facem cu toţii parte dintr-o unică familie umană.


4. Populaţia umană s-a redus considerabil cu aproximativ 80.000 de ani în urmă


În urmă cu aproximativ 80.000 de ani s-a întâmplat ceva misterios care a redus mărimea efectivă a populaţiei omenirii. Aşa cum am arătat mai sus, mărimea efectivă a populaţiei nu este acelaşi lucru cu dimensiunea reală a populaţiei, ea fiind o măsură a diversităţii genetice. Deci, practic, diversitatea genetică s-a redus mult în urmă cu 80 de mii de ani. Există o mulţime de teorii cu privire la cauza care a determinat acest lucru, variind de la un dezastru apocaliptic cauzat de erupţia vulcanului Toba până la ceva mai "lumesc", cum ar fi încrucişările dintre populaţiile puţin numeroase.

5. Oamenii au străbătut cu ajutorul bărcilor Oceanul Indian în urmă cu 50 de mii de ani

Homo sapiens au sosit în Australia în urmă cu circa 50.000 de ani. Cum au reuşit ei să ajungă acolo de pe ţărmurile Africii? Ei au folosit bărci mici, realizate probabil din stuf. Probabil acestea au fost similare cu bărcile pe care oamenii le-au folosit pentru a ajunge din Asia până în America cu 17.000 de ani în urmă. Acesta ar fi echivalentul paleolitic al zborului pe Lună într-o cutie de tablă. În mod normal nu ar fi trebuit să se poată efectua această călătorie şi totuşi oamenii din acele vremuri au reuşit să o realizeze. Folosind acele ambarcaţiuni de mici dimensiuni ei au traversat Oceanul Pacific de mai multe ori şi au populat un continent întreg.

6. Cultura Homo sapiens durează de mai puţin de 50.000 de ani

În timp ce noi vorbim despre toate aceste lucruri interesante care s-au întâmplat acum 50.000 de ani, este demn de remarcat faptul că mulţi antropologi cred acum că primii oameni nu au dezvoltat, probabil, ceea ce noi denumim în prezent o cultură până în jurul acestei date. Acest lucru este uimitor mai ales atunci când se consideră teoria „Evei mitocondriale" care sugerează că noi toţi suntem urmaşii unei femei din Africa de Est ce a trăit în urmă cu aproximativ 150.000 - 200.000 de ani. Având în vedere că Homo sapiens a evoluat începând cu perioada Evei mitocondriale înseamnă că specia noastră a avut nevoie de foarte mult timp pentru a dezvolta lucruri minunate cum ar fi arta, comunicarea simbolică, ornamentele şi confecţionarea uneltelor din os. Desigur, oamenii aflaţi în perioada preculturală au avut unelte destul de sofisticate şi utilizau focul, dar avem foarte puţine dovezi că ei ar fi putut avea o formă de artă şi o comunicare simbolică care reprezintă pietrele de temelie a ceea ce numim „cultură". Unii antropologi cred că nu s-ar fi inventat limbajul până la acea explozie culturală, dar acest lucru este aproape imposibil de dovedit într-un fel sau altul.

7. Homo sapiens a folosit întotdeauna focul ca pe o unealtă

Homo sapiens a evoluat după ce strămoşii noştri au învăţat să utilizeze focul şi au început să confecţioneze unelte. Acest lucru pare simplu, dar atunci când vă gândiţi la asta ajungeţi la concluzia că implicaţiile sunt profunde. Ca specie noi nu am fi existat fără unul din cele mai importante instrumente prin care se poate construi o civilizaţie: focul. Ca specie noi ne-am născut ca utilizatori de unelte şi a focului. Unii ar putea spune chiar că asta înseamnă că ne-am născut cyborgi, pentru că specia noastră a evoluat întotdeauna cu ajutorul invenţiilor sale prin care a creat în mod artificial unelte şi a utilizat focul.

8. Specia Homo sapiens încă evoluează într-un ritm rapid

Veşti bune pentru toată lumea! Homo sapiens este încă în evoluţie şi într-o bună zi descendenţii noştri vor fi aşa de diferiţi de noi precum suntem noi astăzi în comparaţie cu Homo erectus. Biologii ce studiază evoluţia umană au identificat câteva zone din genomul uman care fac obiectul selecţiei naturale. Aceasta înseamnă că mutaţiile din aceste gene se răspândesc rapid în întreaga populaţie umană. Multe dintre aceste mutaţii sunt legate de dimensiunea creierului şi de dezvoltarea acestuia în timp ce altele au de-a face cu capacitatea noastră de-a tolera anumite tipuri de alimente (cum ar fi laptele) şi rezistenţa la boli. Acest lucru i-a făcut pe unii biologi să se întrebe dacă noi evoluăm în sensul de a deveni mai inteligenţi, dar nu este încă clar dacă schimbările evoluţioniste pe care le observăm au vreo legătură cu inteligenţa, mai ales din moment ce creierul uman se află în prezent într-o fază în care îşi reduce mărimea. Cu toate acestea este bine să ştim că genele care controlează sistemele anatomice sunt încă în evoluţie.



Traducere de Cristian-George Podariu după 8-incredible-facts-you-may-not-know-about-human-evoluti.