Omul de NeandertalÎn acest articol vom continua incursiunea noastră în istoria timpurie a umanităţii. Vom vorbi despre Homo antecessor, Homo heidelbergensis, precum şi despre Homo neanderthalensis, dar şi despre locul şi rolul acestor specii de hominide în evoluţia spre Homo sapiens.

 

 

 

Istoria timpurie a umanităţii (4)

Homo antecessor

Homo antecessor male

Homo antecessor este un hominid, datând de acum 1,2 milioane până la 800.000 de ani. Homo antecessor este una dintre cele mai timpuri specii de hominide din Europa.

Acest hominid avea o înălţime între 1,6-1,8 m, cântărea aproximativ 90 kg şi avea o capacitate craniană de 1000-1150 cm3. Fruntea şi dinţii prezintă caracteristici arhaice, în schimb mandibula şi oasele feţei prezintă particularităţi asemănătoare omului modern.

Au existat multe dezbaterii pe tema poziţiei acestuia în schema evoluţiei umane. Majoritatea antropologilor consideră că Homo antecessor este veriga dintre Homo ergaster şi Homo heidelbergensis, antropologul Richard Klein consideră că acesta era o specie evoluată din Homo ergaster, dar independentă de Homo heidelbergensis.


Homo heidelbergensis

Homo heidelbergensis

Homo heidelbergensis a trăit acum 600.000-1.300.000 î.Hr. în Europa, Africa şi vestul Asiei. Se presupune că dispariţia acestuia a avut loc acum 200-250.000 de ani. Este considerat strămoşul direct al lui Homo sapiens şi al lui Homo neanderthalensis.

Prima fosilă de Homo heidelbergensis a fost descoperită în apropierea oraşului Heidelberg, în anul 1907 de către antropologul Otto Schoetensack şi a fost considerat primul om de pe teritoriul Europei. Capacitatea craniană era una mare, de 1100-1400 cm3, şi reprezentanţii acestei specii de hominide atingeau 1,75 m şi 60 kg.

Deşi foarte asemănător din punct de vedere morfologic cu Homo ergaster, Homo heidelbergensis prezintă o capacitate craniană deosebit de mare, unelte şi comportament social mult mai avansate. Descoperiri din siturile arheologice spaniole sugerează faptul că Homo heidelbergensis este una din primele specii de hominide care îşi îngroapă morţii. Conform unor opinii Homo heidelbergensis folosea un limbaj primitiv. Un argument în această direcţie îl constituie morfologia complexă a urechii externe şi mijlocii, care îi permitea acestuia să diferenţieze foarte bine diverse sunete, calitate foarte importantă în înţelegerea vorbirii.

S-au descoperit vârfuri sofisticate din piatră în siturile din Africa, acest lucru putând sugera faptul că Omul de Neanderthal, cât şi omul modern au moştenit procesul de fabricaţie a vârfurilor de suliţă de la acesta şi nu l-au dezvoltat independent.

Scheletul şi dinţii săi sunt mult mai puţin rezistente decât cele ale lui Homo erectus, dar mai dezvoltate decât ale omului de Neanderthal, acest lucru sugerâng poziţia sa filogenetică la graniţa dintre Homo erectus şi Omul de Neanderthal.

Se consideră că Homo neanderthalensis a evoluat din Homo heidelbergensis acum 300.000 de ani în Europa, iar Homo sapiens acum 200-100.000 de ani în Africa.

Homo neanderthalensis a păstrat multe dintre caracterele morfologice ale lui Homo heidelbergensis, deşi este mai scund, mai robust, prezintă arcade mult mai proeminente şi o bărbie puţin proeminentă. Homo sapiens are arcadele cele mai puţin proeminente, are o bărbie mai plată, este mai înalt şi prezintă în medie o capacitate craniană mai mică decât Omul de Neanderthal.


Homo neanderthalensis

Neanderthalensis

Homo neanderthalensis este un hominid foarte asemănător omului modern şi se pare contemporan cu acesta. Omul de Neanderthal a apărut acum 600-300.000 de ani şi a dispărut acum aproximativ 30.000 de ani. Aria de răspândire a acestuia cuprindea Europa, Asia Centrală şi Asia de Vest.

Numele acestuia vine de la locul descoperiri acestuia, Valea Neander, aflată la aproximativ 12 km de Düsseldorf , Germania. Descoperirea a fost făcută de biologul german Johann Carl Fuhlrott.

Homo neanderthalensis avea o constituţie robustă şi o statură puţin mai mică decât a omului modern. Masculii aveau o înălţime de 164-168 cm şi o greutate de aproximativ 70  kg, iar femelele de 152-156 cm şi 60 kg greutate. Un studiu din 2007 sugerează că aceşţia ar fi avut părul roşcat şi o culoare deschisă a pielii.

Avea un craniu mai lung şi o frunte mai pronunţată. Nasul acestuia era mai mare şi ,,borcănat’’, perfect adaptat pentru încălzirea aerului rece al Europei.

Folosea unelte sofisticate, folosea un limbaj şi trăia în grupuri sociale complexe. Au fost descoperite resturi vegetale gătite între dinţii acestuia, acest lucru sugerând faptul că acesta avea o alimentaţie omnivoră şi nu carnivoră, cum se considera iniţial.

Se consideră că Homo neanderthalensis a evoluat acum 600-300.000 ani în Europa, din Homo heidelbergensis, din care a evoluat şi Homo sapiens acum 200-100.000 de ani în Africa. Iniţial, descris ca şi ultima verigă filogenetică din evoluţia omului, apoi ca o subspecie a lui Homo sapiens timpuriu, în prezent este considerat o specie cu o linie de evoluţie distinctă de cea a omului modern, contemporană cu acesta.

La 1 ianuarie 1987 o echipă de geneticieni stabilesc că toţi oameni actuali se trag dintr-o singură femeie, care a trăit acum aproximativ 150.000-200.000 , denumită Eva mitocondrială (despre aceasta vom vorbi pe larg într-un articol viitor). Această descoperire infirmă teoria conform căreia Homo sapiens este urmaşul lui Neanderthal.

În 1997 Svante Pääbo  infirmă din nou această teorie. Svante şi echipa sa au recuperat materialul genetic din fosile de Neanderthal si l-au comparat cu al omului modern. S-a dovedit că cele două specii au un strămoş comun, nu mai devreme de 500.000 de ani. Aceasta a demonstrat că cei doi sunt două specii distincte, omul modern avându-şi originea în Africa, iar Omul de Neanderthal în Europa.

În 2010 echipa lui Svante a demonstrat că 1-4% din ADN-ul omului de Neanderthal se găseşte în materialul genetic al europenilor şi asiaticilor, dar nu şi al africanilor. Concluzia a fost că Homo sapiens a interacţionat sexual cu Neanderthalul, din această interacţiune luând naştere omul modern.

Există două teorii principale cu privire la dispariţia Omului de Neanderthal. Prima sugerează că acesta a dispărut ca urmare a interacţiunilor violente pe care le-a avut cu Homo sapiens. Această teorie este susţinută şi de Jared Diamond.

Cea de-a doua teorie sugerează faptul că Homo sapiens şi Homo neanderthalensis s-au înmulţit între ei, acesta din urmă fiind absorbit în cele din urmă de către Homo sapiens.



Bibliografie:
Cronica ilustrată a omenirii nr. 1
Revista Ştiinţa şi tehnică, nr.1
http://en.wikipedia.org/wiki/Neanderthal
http://en.wikipedia.org/wiki/Homo_antecessor
http://en.wikipedia.org/wiki/Homo_heidelbergensis
http://en.wikipedia.org/wiki/Neanderthal_anatomy

Credit imagini: Wikimedia Commons