Visăm mult şi ne amintim puţin. Mulţi dintre noi avem perioade lungi în care nu ne amintim să fi visat ceva, deşi cu certitudine am visat; doar că nu ne mai amintim. Cum funcţionează amintirea viselor? Ce putem face pentru a ne reaminti ce am visat? Iată două întrebări la care vom răspunde pe scurt  în continuare.

 



Realitatea crudă este următoarea: dacă visul se termină înainte să ne trezim, nu ni-l vom aminti. Acum înţelegeţi de ce dacă ne trezim în mijlocul unui vis avem multe detalii despre ce ni s-a întâmplat.

Dar de ce stau lucrurile aşa? De ce ne amintim un vis doar dacă ne trezim, practic, în timpul visului? Pentru că procesele care ne permit formarea memoriei de lungă durată sunt inactive pe timpul somnului. De exemplu, un neurotransmiţător important în actul amintirii, norepinefrina, există la un nivel foarte scăzut pe timpul somnului; la un nivel scăzut este şi activitatea electrică din părţile creierului importante dpdv al memoriei de lungă durată, cum ar fi cortexul prefrontal.

Cât ne amintim dintr-un vis? Depinde. Depinde de conţinutul emoţional al visului (vă amintiţi visele în care nu puteţi vorbi, nu vă puteţi mişca, zburaţi?) şi de consistenţa logică a visului (visele incoerente sunt mai dificil de amintit).

Ce putem face pentru a ne reaminti ultimul vis, la trezire? Să ne propunem asta (adică să fie ultimul gând, persistent, înainte de culcare), iar la trezire să nu îndreptăm atenţia către nimic, ci doar către reamintirea visului. Chiar dacă în primele secunde nu ne amintim nimic, după câteva zeci de secunde s-ar putea ca primele imagini să apară.

Citeşte şi:
Vise versus visuri. Cum este corect?
De ce visăm?

Sursa: dreams