Dacă ai luat vreodată multivitamine zilnic e posibil să fi observat şi tu că urina ta a căpătat o nuanţă aprinsă de galben. Ia-ţi vitaminele şi mănâncă nişte sparanghel şi ai putea ajunge să crezi că eşti pe moarte data viitoare când urinezi! Urina va deveni de un galben aprins, uneori chiar galben-neon, ca reacţie la excesul de riboflavină.

 

 


Riboflavina, cunoscută şi ca vitamina B2, este un ingredient întâlnit în aproape toate complexele de multivitamine. A fost descoperită în 1872, când chimistul Alexander Wynter Blyth a observat în lapte un pigment galben-verzui.

În 1879, era denumită lactocrom sau lactoflavină. De-abia în 1930 substanţa care producea pigmentul galben a fost numită riboflavină („flavină” vine de la cuvântul latinesc „flavus”, care înseamnă „galben” sau „blond”).

Deci de ce produce riboflavina acea culoare gălbuie? Ca în cazul majorităţii lucrurilor care au culoare, totul se reduce la absorbţia luminii.

 

 

În general, lumina este doar o radiaţie electromagnetică. Aceasta ajunge la noi sub formă de unde şi este clasificată în funcţie de lungimea sa. Lungimile de undă mai scurte ajung la noi sub forma razelor X şi a luminii ultraviolete. Cele mai lungi ajung la noi sub forma unor lucruri precum microundele sau undele radio. Lumina pe care o putem vedea este, de fapt, o bandă foarte îngustă de lungimi de undă, aflate între 400 şi 700 de nanometri. Culoarea este clasificată în funcţie de lungime. De exemplu, albastrul are lungimea de undă între 400 şi 500 de nm, iar roşul între 600 şi 700 de nm. 

Culorile pe care le vedem sunt rezultatul lungimilor de undă care nu sunt absorbite de materiale. Deci dacă un material absoarbe lumină din intervalul de 400-500 nm (albastru), atunci culoarea pe care o vom vedea va fi din intervalul 500-700 (nuanţe de verde, galben şi roşu).

Riboflavina absoarbe puternic lumina din intervalul 260-370 nm. Deşi aceasta se află în afara intervalului de lumină pe care o putem vedea cu ochiul liber, riboflavina poate să absoarbă şi lumina de 450 nm (nuanţele de albastru), care îi conferă culoarea galbenă specifică.

Deci de ce devine urina galbenă? Pur şi simplu aşa scapă corpul de exces.

Mai multe studii au arătat că aproximativ 50% din tot excesul de riboflavină este eliminat prin urină. Aceleaşi studii arată şi că nivelul maxim care poate fi absobit dintr-o singură doză este de 27 mg, jumătate din acesta fiind absorbit în primele 66 de minute. Dat fiind faptul că doza zilnică de riboflavină recomandată pentru un adult este între 1 şi 1,6 mg, iar dozele obişnuite de riboflavină din complexele de multivitamine (pe care le-am găsit) sunt de 25, 50 şi 100 mg, e lesne de înţeles că poţi consuma foarte uşor cantităţi excesive.

Rezultatul este culoarea frumoasă a urinei care, dacă eşti ipohondru, te poate face să crezi că eşti pe moarte. Aşa cum a remarcat un prieten de-al meu, care e doctor, atunci când vorbeam cu el despre asta şi despre cantitatea excesivă de vitamine pe care americanii o cumpără în fiecare an, „americanii au cea mai scumpă urină din lume. E ca şi cum ai arunca banii pe apa sâmbetei”.

Date suplimentare:
•    Este nevoie de riboflavină pentru multe funcţii ale corpului. Mai precis, ea poate ajuta la dezvoltarea şi funcţionarea normală a pielii şi a mucoasei tractului digestiv şi la producerea de celule sangvine.
•    Alimentele obişnuite care conţin riboflavină sunt: nucile, produsele lactate, ouăle, carnea slabă şi legumele cu frunze verzi, precum spanacul. şi alimentele îmbogăţite cu riboflavină (adică cele cărora li s-a adăugat această vitamină) sunt foarte răspândite, fiind incluse aici pâinea şi cerealele.
•    Termenul de „vitamină” a fost inventat de  Cashmir Funk, un om de ştiinţă polonez, în 1912. Vine de la cuvântul latinesc „vita”, care înseamnă „viaţă”, combinat cu „amină”, după anumiţi compuşi precum tiamina, pe care acesta a reuşit s-o obţină din coaja bobului de grâu. El a lucrat împreună cu Sir Frederick Gowland Hopkins, care a descoperit că anumite părţi din alimente sunt esenţiale pentru sănătatea omului. Lucrând împreună, ei au formulat teorii cu privire la faptul că lipsa anumitor vitamine provoacă apariţia bolilor.
•    Riboflavina şi eficienţa ei pot fi distruse prin expunerea la soare. De aceea, ar trebui să limitezi expunerea acestei vitamine la soare şi n-ar trebui s-o depozitezi în recipiente de plastic.
•    Conform unui studiu Nielsen din 2009, 40% din populaţia planetei ia suplimente cu vitamine. ţările cu cel mai mare procentaj de populaţie care le foloseşte sunt Insulele Filipine şi Tailanda (66%). În SUA, 56% din populaţie le foloseşte, 40% luând vitamine zilnic. SUA are şi cel mai mare volum al consumului de vitamine. Cele două ţări cu cel mai mic grad de utilizare sunt Franţa (17%) şi Spania (13%).
•    Există în total 8 vitamine B. Acestea sunt: B1 – tiamină, B2 – riboflavină, B3 – niacină, B5 – acid pantotenic, B6 – piridoxal, piridoxină sau piridoxamină, B7 – biotină, B9 – acid folic şi B12 – cobalamină sau, sub formă de supliment, cianocobalamină. 

Traducere de Ana Dumitrache după why-do-vitamins-make-urine-bright-yellow