Transpiratie palmeAi fost vreodată pe marginea unei stânci sau te-ai uitat pe fereastră din vârful unui zgârie-nori şi mâinile au început să-ţi transpire? Sau poate se întâmplă atunci când eşti pe cale să vorbeşti în faţa unui public? Persoana care te-a prezentat ţi-ar putea da mâna şi ar spera că n-ai venit direct de la baie, pentru că palmele tale sunt mai ude ca un burete în apă. Deci ce se întâmplă aici?

 

 

Astăzi am aflat de ce-ţi transpiră palmele atunci când eşti emoţionat.


În termeni medicali, faptul de a avea palme excesiv de transpirate este cunoscut drept „hiperhidroză palmară”. În general, poate fi cauzată de două lucruri diferite – stresul emoţional sau rezultatul faptului că trupul tău încearcă să-şi controleze temperatura (termoreglare). În cazul în care eşti agitat, speriat sau emoţionat, cauza este stimularea unui anumit tip de glandă sudoripară de către sistemul tău nervos (simpatic) de tip ”luptă sau fugi”. Pentru a înţelege de ce, haide să vorbim despre diferitele tipuri de glande sudoripare şi despre ceea ce cauzează toată acea umezeală.

Avem trei feluri de glande endocrine: ecrine, apocrine şi apoecrine. Deşi aceste trei tipuri pot produce sudoare din cauza aceleiaşi acţiuni, cum ar fi faptul că alergi pe o bandă, este important să observăm diferenţa pentru a înţelege de ce palmele îţi transpiră atunci când stai pe marginea unui platforme de bungee jumping.

Glandele ecrine reprezintă majoritatea glandelor sudoripare pe care le ai. În funcţie de studiul pe care alegi să-l crezi, aproximativ 3 din cele aproape 4 milioane de glandelor sudoripare sunt ecrine. Funcţia lor principală este să controleze temperatura corpului. Zonele din corp cu cea mai mare densitate de glande ecrine sunt tălpile, palmele şi fruntea. Acestea sunt glandele sudoripare responsabile pentru palmele transpirate. Atunci când sunt stimulate, ele eliberează un fluid incolor şi inodor care se evaporă în aer, răcindu-te astfel atunci când temperatura corpului tău creşte prea mult.

Glandele sudoripare apocrine se află în mare parte în zona axilei şi în regiunile genitale. Ele produc un lichid mai gros, uleios, inodor, eliberat prin foliculii piloşi. Bacteriile aflate pe piele descompun acest lichid, iar rezultatul este acel miros pe care-l simţim atunci când nu facem duş în mod regulat. Unii cred că la mamifere acest lichid uleios acţionează ca un feromon, pentru a atrage un partener sau a fi un semnal de avertizare pentru alte mamifere.

Glandele apoecrine se află şi ele în mare parte în zona axilară şi în regiunile genitale. Se dezvoltă în timpul pubertăţii din aşa-numiţii „precursori ecrini” şi pot produce transpiraţie de până la şapte ori mai rapid decât glandele ecrine. Rolul acestor tipuri de glande este controversat, dar se crede că sunt implicate în transpiratul excesiv al oamenilor suferind de boala numită „hiperhidroză axilară” (transpiraţie excesivă la subraţ).


Toate glandele sudoripare sunt activate de un tip de fibră nervoasă numită fibră simpatică. Aceştia sunt nervii ce reacţionează la sistemul tău nervos simpatic. Când acest sistem de tip ”luptă sau fugi” se activează, transpiri.

Atunci când alergi, mergi cu bicicleta, înoţi sau îţi pui pur şi simplu corpul într-o situaţie în care are nevoie să se răcească, el eliberează neurotransmiţători precum dopamina, epinefrina şi norepinefrina, care îţi fac glandele sudoripare să elibereze lichid ca un robinet stricat. Principalul neurotransmiţător responsabil pentru stimularea glandelor ecrine din palme este acetilcolina.

Deci, de ce îţi transpiră palmele atunci când eşti agitat sau emoţionat? Când glandele ecrine din palmă sunt stimulate de sistemul nervos simpatic să controleze temperatura, ele primesc acel semnal de la o regiune din creier numită hipotalamus.

Pe de altă parte, când suntem agitaţi, zonele din creier de la care vine semnalul sunt numite neocortex şi sistemul limbic. Cum aceste zone sunt destul de mari, centrii exacţi nu sunt cunoscuţi momentan, dar se crede că aparţin unor regiuni numite amigdală, cortex prefrontal, cortex insular şi cingulum.

Poate că te întrebi de ce contează din ce regiune cerebrală vine acest semnal? Acest răspuns este motivul pentru care palmele îţi transpiră atunci când stai pe marginea unei stânci.

Când stresul emoţional provoacă o reacţie a sistemului nervos simpatic, asta îţi afectează în principiu glandele ecrine de pe faţă, palme, tălpi şi de la axilă. De asemenea, îţi face venele să se comprime. Asta diferă semnificativ de momentele în care hipotalamusul cauzează această reacţie – în acele cazuri, venele ţi se dilată. Acest lucru ajută la aducerea sângelui la suprafaţa pielii, pentru a te ajuta să te răceşti. 

Totuşi, este foarte important să menţionăm că transpiraţia de natură emoţională şi cea termoreglatoare nu sunt neapărat diferite una faţă de cealaltă. S-a demonstrat că acestea se influenţează una pe cealaltă. Cu toate acestea, diferenţa este foarte reală. De exemplu, s-a demonstrat că transpiraţia de natură emoţională nu este influenţată de schimbările de temperatură, astfel că nu e controlată de hipotalamus. Rezultatul este că devii emoţionat, dar n-ai nevoie să te răceşti – glandele tale ecrine sunt stimulate de sistemul tău nervos simpatic dintr-o regiune cerebrală care nu controlează neapărat răcirea.

Înarmat cu aceste cunoştinţe, te-ai putea întreba de ce mama natură şi evoluţia au creat un sistem aparent atât de complex care pare să aibă acelaşi rezultat – palme transpirate. N-ai fi primul care-şi pune această întrebare. Totuşi, motivul exact este încă unul controversat.

Teoria dominantă este aceea că reprezintă un mod foarte eficient de a provoca mai multe reacţii folosind aceleaşi căi şi aceleaşi glande. Transpiraţia de natură emoţională provoacă palme transpirate care pot ajuta la controlarea umidităţii stratului exterior al pielii. Asta ar putea îmbunătăţi frecarea cu pielea, ajutându-te astfel atunci când începi să realizezi că vei vâna un animal, te vei lupta cu duşmanii sau te vei urca pe o stâncă. Transpiraţia generalizată determinată de hipotalamus te ajută apoi să-ţi răceşti corpul atunci când se petrec aceste activităţi fizice intense. De asemenea, ea produce un miros care trimite semnale cu feromoni acelor duşmani sau animale. Feromonii ar putea ajuta şi la avertizarea unor potenţiali parteneri că eşti răspunsul selecţiei naturale pentru nevoile lor reproductive.

În concluzie, stai pe marginea unei stânci şi transpiră cu încredere ştiind că trupul tău funcţionează aşa cum trebuie! Doar asigură-te că îţi iei cu tine multe prosoape de hârtie şi că eviţi să dai mâna cu ceilalţi.

Date suplimentare:

- Deşi palmele transpirate sunt un lucru normal pentru majoritatea oamenilor, transpiraţia excesivă poate fi enervantă şi stânjenitoare. Din punct de vedere medical, aceasta este cunoscută drept hiperhidroză. Este definită drept transpiraţia peste limita necesară echilibrării termale. Se crede că circa 1,4% sau aproximativ 4 milioane de americani sunt afectaţi de această tulburare. Cam o treime din ei spun că aceasta le afectează viaţa de zi cu zi şi că este fie abia tolerabilă, fie pur şi simplu intolerabilă.

- Tratamentele pentru această tulburare cuprind o gamă largă. Dacă vorbim de o cauză pur emoţională, doctorul ţi-ar putea prescrie medicamente care să te calmeze, precum diazepamul. Medicamentele anticolinergice ţi-ar putea fi şi ele prescrise pentru a reduce efectul pe care acetilcolina îl are asupra glandelor tale sudoripare. Antiperspirantele destinate utilizării topice care conţin săruri de aluminiu, cum ar fi clorura de aluminiu, pot fi şi ele folosite. Sărurile de aluminiu funcţionează în acest caz deoarece irită glandele sudoripare şi le fac să se umfle. Asta le împiedică să-şi elibereze lichidul enervant.

- Un alt tratament testat de-a lungul timpului este scufundarea mâinilor sau a picioarelor în apă caldă străbătută de un curent electric de slabă intensitate. Nu se ştie încă de ce ajută asta, dar, după 5-10 şedinţe, suferinzii încep să vadă rezultate. Injecţiile cu botox în zona afectată s-au dovedit şi ele a fi de mare ajutor. În caz că niciunul dintre acestea tratamente nu funcţionează, există o operaţie care ar putea ajuta şi care se numeşte reconstrucţie de nervi simpatici.



Traducere de Ana Dumitrache după palms-get-sweaty-excited-scared-nervous, cu acordul editorului.