CreierFelul în care îţi îngrijeşti corpul poate avea efecte serioase asupra stării tale de spirit. Şi oricare dintre cele două extreme îţi poate dăuna. Două noi studii dezvăluie că atât obezitatea, cât şi exerciţiile fizice intense pot avea efecte negative asupra creierului.

Comentarii -

ConvulsieConvulsia (lat. convulsio = convulsie, de la convellere = a zdruncina) este o contracţie involuntară şi sacadată a uneia sau mai multor grupe musculare, determinând mişcări localizate sau ale întregului corp. Citiţi în continuare câteva detalii pe această temă.

Comentarii -

InflamatiaInflamaţia (in=în, flamma=flacără) este un proces de apărare al organismului şi reprezintă ansamblul reacţiilor locale ale organismului ca urmare a unei agresiuni de origine diversă: bacteriană, virală, chimică, fizică. Detalii, în cele ce urmează.

Comentarii -

Ochi capruiBărbaţii albi cu ochii căprui sunt percepuţi ca fiind mai dominatori decât cei cu ochii albaştri. Cu toate acestea, un bărbat cu ochii albaştri care doreşte să pară mai dominator şi-ar irosi timpul achiziţionându-şi lentile de contact maro. Vă întrebaţi de ce? Citiţi articolul...

Comentarii -

Fată privindu-se în oglindăIeri de dimineaţă arătai bine. Eşti destul de sigură că şi aseară, înainte de a ieşi în oraş, arătai chiar foarte bine. Atunci cine este persoana aceea dezagreabilă care apare în albumul de pe Facebook de seara trecută şi de ce e marcată cu numele tău?

Comentarii -

Facomatoza este un nume de ansamblu al unui grup de boli congenitale, în care se asociază malformaţii diverse ale sistemului nervos şi tumori benigne de origine ectodermică ale pielii, mucoaselor, ochiului şi sistemului nervos central, denumite facoame (phakos=linte, lentilă). Boala von Recklinghausen (sau neurofibromatoza) şi scleroza tuberoasă Bourneville fac parte din acest grup.

Comentarii -

Virus West NileÎn partea a doua a miniseriei dedicate virusului West Nile ne ocupăm de felul în care se manifestă boala în cazul oamenilor. Vorbim despre modalităţile de transmitere şi despre formele bolii, cea uşoară - febra West Nile, dar şi cele severe - encefalita şi meningita (video inclus).

Comentarii -

 

Ştiaţi că...

 

»»  Pubertatea este perioada în care are loc maturizarea din punct de vedere sexual a copiilor.

 

»» Pubertatea este declanşată de doi hormoni secretaţi de glanda pituitară, hormonul de stimulare foliculară şi luteina.

 

»» Pubertatea se desfăşoară undeva între 11 şi 15 ani. Hormonii sexului, estrogenul şi progesteronul, declanşează dezvoltarea organelor sexuale la fete şi controlează ciclul menstrual al acestora. De asemenea, în această perioadă se dezvoltă sânii şi părul pubian al fetelor.

 

 

 

Imagine adolescentă

 

Comentarii -

Ştiaţi că...

 

»» Rinichii au rolul de a controla cantitatea de apă din organism şi de a asigura curăţarea sângelui.

 

»» Rinichii sunt asemenea unor filtre foarte performante ce permit eliminarea apei nenecesare organismului şi a impurităţilor din sânge.

 

»» Rinichii filtrează sângele prin intermediul unor unităţi filtrante numite nefroane.

 

»» Fiecare om are aproximativ 2 milioane de nefroane. Nefroanele sunt reţele complicate de mici tuburi, înfăşurate în jurul unor vase capilare. Substanţele utile din sânge sunt filtrate în aceste tuburi, apoi reabsorbite înapoi în sânge.

 

Rinichi

 

Comentarii -

Ştiaţi că...

 

»» Tendoanele sunt asemenea unor corzi care au rolul de a lega muşchii de oase.

 

»» Fibrele ce formează tendoanele sunt alcătuite dintr-o substanţă asemănătoare întrucâtva cauciucului numită colagen (proteină care se găseşte în ţesutul conjunctiv, osos şi cartilaginos şi care prin fierbere se transformă în gelatină).

 

»» Degetele dumneavoastră se mişcă prin acţiunea muşchilor din antebraţ, care sunt conectaţi la degete prin tendoane lungi.

 

»» Tendonul lui Achile are rolul de a asigura mişcarea călcâiului.

 

 

Tendoane şi ligamente

 

Comentarii -

 

Ştiaţi că...

 

»» Un adult are 32 de dinţi, ce pot fi împărţiţi în patru tipuri: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari şi 12 molari.

 

»» Dinţii nu se dezvoltă simultan, ci în mai multe etape. Pot fi distinse două dentiţii caracteristice: dentiţia de lapte şi dentiţia adultă.

 

»» Dinţii de lapte sunt în număr de 20, nu de 32 ca la adulţi.

 

 

Dinţii copilului

 

Comentarii -

 

Ştiaţi că...

 

»» Colesterolul este un steroid lipidic, absolut necesar organismului, folosit pentru sinteza hormonilor şi a acizilor biliari. Colesterolul constituie o componentă fundamentală a membranelor celulare.

 

»» Colesterolul este preluat din sânge de către celule şi folosit pentru a crea membranele celulelor, anumiţi hormoni şi vitamina D.

 

»» Colesterolul este sintetizat în organism. Acest lucru înseamnă că cel introdus prin alimentaţie contribuie doar parţial la concentraţia din sânge.

 

»» Colesterolul este sintetizat în ficat din acizi graşi saturaţi sau din glucoza din dulciuri. Din ficat colesterolul trece în vezica biliară, o mare parte din colesterolul din sânge fiind transformat în acizi biliari.

 

 

Colesterolul

 

Comentarii -


Ştiaţi că...

 

»» Digestia principalelor componente alimentare, zaharuri, grăsimi şi proteine, se face eşalonat, pe diferite segmente ale tractului digestiv.

 

»» Primele care se digeră sunt dulciurile şi făinoasele, care conţin amidon.

 

»» Grăsimile sunt cel mai greu de digerat, digestia acestora făcându-se la nivelul intestinului subţire.

 

 

 

Sistemul digestiv

 

Comentarii -

 

Ştiaţi că...

 

»» Carbohidraţii din mâncare reprezintă principala sursă de energie a organismului. Sunt de găsit din abundenţă în dulciuri, pâine ori cartofi.

 

»» Carbohidraţii sunt folosiţi de organism pentru a produce căldură şi pentru a asigura energie pentru creşterea şi mişcările muşchilor; de asemenea, sunt folosiţi pentru a menţine procesele fundamentale ale organismului.

 

»» Carbohidraţii sunt printre cele mai comune substanţe organice. Plantele, de exemplu, creează carbohidraţi atunci când prelucrează energia solară.

 

 

Carbohidraţi

Comentarii -


Ştiaţi că...

 

»» Sistemul nervos central este parte din sistemul nervos.

 

»» Sistemul nervos este constituit din sistemul nervos somatic şi sistemul nervos al vieţii vegetative (care reglează şi coordonează activitatea organelor interne: nutriţia, circulaţia, respiraţia, excreţia etc).

 

 

 

Structura sistemului nervos

 

Comentarii -

Caricatură sughiţToţi am trecut prin asta... Sughiţul, nimic mai banal. De la copilul abia născut la pensionarul jucător de şah, cu toţi sunt pradă sughiţului. Dar care este mecanismul producerii sughiţului? Ce îl provoacă şi cum scăpăm de el? Chiar funcţionează remediile vehiculate în popor, gen băutul apei ori sperierea celui ce sughiţă?

Comentarii -

Frig Nu prea academică expresia, dar toţi înţelegem ce înseamnă că "ne clănţăne dinţii în gură de frig". Dar ce provoacă această reacţie a organismului?  Ajută la ceva "clănţănitul" dinţilor? Dacă răspundeţi "nu", nu greşiţi. Cine comandă mişcarea trepidantă a dinţilor şi de ce? Pentru detalii citiţi articolul de faţă...

Comentarii -

UrecheCu toţi am simţit cum urechile "se înfundă" şi am auzit "păcănituri" ciudate la schimbarea altitudinii, fie că am decolat cu un avion, fie că am călătorit cu maşina pe Transfăgărăşan. Ce se întâmplă în urechile noastre? Ce provoacă acest disconfort? Şi ce trebuie să facem pentru a ne readuce la normal? Citiţi acest articol pentru explicaţii.

Comentarii -

 

credit:www.redbubble.com

 

Căscăm atunci când suntem plictisiţi, obosiţi, ne e somn, abia ne-am trezit ori suntem într-o încăpere neaerisită, cu puţin oxigen. De ce căscăm? Multă vreme s-a crezut că, în fapt, căscatul ar fi un act reflex ce ar avea scopul de a asigura mai mult oxigen organismului, dat fiind că o cantitate mai mare de oxigen măreşte viteza de circulaţie a sângelui, întăreşte muşchii şi - dacă suntem pe pragul să adormim la şedinţă - ne mai ţine în stare de veghe pentru o vreme. Sunt însă dovezi că nu este aşa, căscatul nu asigură o cantitate mai mare de oxigen în sânge, dimpotrivă (după cum se arată în numărul din noiembrie-decembrie  2005 al revistei American Scientist).

Comentarii -

Sistemul circulator include: circulaţia pulmonară, circulaţia sistemică şi circulaţia coronară (a inimii). Circulaţia pulmonară este acea porţiune a sistemului circulator în care sângele fără oxigen este dus de la inimă la plămâni şi, în sens invers, sângele oxigenat de la plămâni este dus către inimă. Circulaţia sistemică este partea din sistemul cardiovascular - artere şi vene - în care sângele oxigenat pleacă de la inimă către tot organismul, pentru a se întoarce apoi, sărăcit, tot la inimă şi apoi plămâni. Circulaţia coronară este formată din artere şi vene coronare şi constă în circulaţia sângelui în interiorul muşchiului inimii, căci acesta este atât de gros, încât cere o irigare separată cu sânge.

 

Sistemul circulator

 

Comentarii -

Cu siguranţă aţi auzit şi citit despre mai multe variante de calcul al greutăţii ideale. Cercetând variantele propuse de diverse surse, ne-am oprit la cea agreată de Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din Bucureşti.

Iată ce metodă de calcul pentru greutatea ideală recomandă Institutul:

Comentarii -

Un ţânţar nu poate transmite virusul HIV. Dacă ar fi putut, probabil că rata răspândirii acestui virus ar fi fost mult mai mare, iar ţările bogate ar fi dus o luptă cruntă pentru stârpirea ţânţarilor.

Cum se transmite HIV printr-un ac infectat?

Atunci când o persoană infectată cu HIV este înţepată cu un ac, pe acest ac pot rămâne viruşi. Când acelaşi ac este folosit la un alt pacient, virusul ajunge în sângele acestuia, se cuplează la celulele T ale pacientului şi începe să se multiplice. În acest fel, virusul este transferat, prin intermediul acului injecţiei, de la un individ infectat cu HIV la un om sănătos.

 

HIV
Reprezentare grafică a virusului HIV

 

Comentarii -

Dacă v-aţi înregistrat propria voce vreodată, măcar pentru câteva secunde pentru a testa funcţionarea vreunui magnetofon sau software de prelucrare audio, aţi constatat cu surprindere că propria voce "nu sună" aşa cum sunteţi obişnuiţi să vă auziţi în discuţiile cotidiene. Poate vă daţi seama că este vocea dumneavoastră, dar nu este aşa cum o ştiţi. De ce?

Explicaţia este că atunci când ne auzim propria voce în viaţa de zi cu zi, auzim undele sonore emise de corzile noastre vocale, unde care se propagă spre urechile noastre atât prin aer, cât şi prin intermediul propriului corp. Când scoatem un sunet corzile vocale fac nu doar aerul din jurul lor să vibreze. Vibrează şi alte ţesuturi, oase şi diverse cartilagii. Când ne auzim propriile voci, urechile noastre recepţionează undele sonore propagate prin toate aceste medii. În schimb, atunci când ne auzim vocea înregistrată, aceasta ne pare diferită de cea cu care suntem obişnuiţi pentru că îi lipsesc caracteristicile speciale generate de propagarea undelor sonore prin corpurile noastre.

Comentarii -

Deşi întrebarea poate părea caraghioasă, nu este. Veţi spune poate că trebuie să ne odihnim după efortul depus în timpul zilei. Dar am putea foarte bine, de pildă, să ne odihnim bine-mersi cu ochii deschişi pe o canapea, privind la televizor ori citind o carte, iar nu să fim fără simţiri aproape 7-8 ore pe zi. Întrebarea este, aşadar,  de ce este nevoie să ne pierdem starea de conştienţă pe timpul odihnei?

Un posibil răspuns, cu numeroase fundamentări experimentale în ultimii ani, este acela că somnul, chiar şi de câteva minute, ajută la fixarea cunoştinţelor. Şi sunt convins - în sprijinul acestei teorii - că celor mai mulţi vi s-a întâmplat să observaţi în timpul şcolii că dimineaţa ştiaţi mai bine lecţia pe care o bâjbâiaţi seara.

 

Caţeluş dormind

 

Comentarii -

Deşi infarctul (atacul de cord) este o afecţiune extrem de serioasă, care de multe ori duce la deces, jumătate dintre cei care fac infarcte nu simt niciun simptom. De ce se întâmplă astfel? Pentru că muşchiul cardiac nu are senzori pentru durere, nervii cardiaci nefiind în stare să simtă durerea direct. Cu toate acestea, atunci când survine un atac de cord, nervii cardiaci devin instabili din punct de vedere electric şi transmit diverse semnale către măduva spinării; dacă se întâmplă să fie scurtcircuitaţi alţi nervi care fac conexiunea cu pieptul, de pildă, se poate întâmpla o durere în zona pieptului să secondeze apariţia unui infarct.

 

 

semnele infactului

 

Comentarii -


CE SUNT TRIGLICERIDELE?

Trigliceridele sunt o formă de grăsime în sânge. Ele sunt principalele componente ale uleiului vegetal şi ale uleiurilor animale. Trigliceridele sunt formate dintr-o moleculă de glicerină combinată cu trei acizi graşi şi constituie cea mai mare parte a grăsimii digerate de oameni.

Cei care sunt găsiţi cu valori mari ale trigliceridelor au adesea si un nivel ridicat de colesterol total. Persoanele cu nivelul de trigliceride mare (peste 200 mg/dl) au un risc crescut de boli cardiovasculare. Persoanele cu diabet sau care sunt obeze sunt, de asemenea, susceptibile de a avea trigliceride ridicate. Trigliceridele sunt prezente în sânge şi în plasmă, iar in asociere cu colesterolul formează lipidele plasmatice.

Comentarii -

 

Mirosul este rezultatul întâlnirii dintre molecule ale unei substanţe şi celule specializate ale nasului. Moleculele de miros sunt purtate prin aer în toate direcţiile, iar atunci când ajung la nas declanşează senzaţia de miros. O singură moleculă amestecată într-un milion de molecule de aer, fără miros, poate da naştere senzaţiei de miros. Nasul omenesc poate face diferenţa între 10000 de tipuri de mirosuri. Câinele are capacitatea de a detecta mirosuri care sunt de 10000 de ori mai slabe decât cele pe care le putem distinge noi oamenii.

Epiteliul olfactiv, cel care este responsabil pentru detecţia mirosului, este constituit din peste 25 de milioane de celule receptoare ale mirosului, celulele olfactive. Fiecare dintre celulele receptoare are până la 25 de cili, care au rolul de a agăţa moleculele de miros şi a transmite informaţia mai departe către creier.

Comentarii -

O concepţie destul de răspândită este aceea că dacă ne radem în cap vom avea părul mai negru, mai gros, va creşte mai repede ori firul de păr se va regenera şi nu vom pierde părul în cazul în care suntem ameninţaţi de calviţie. Mulţi părinţi, supăraţi că odraslele lor, deşi la venerabile vârste de un an ori doi, nu au firul de păr pe măsura aşteptărilor, decid că nu există altă cale decât administrarea unui proceduri de tundere până la piele a părului.

Deşi s-au făcut nenumărate studii încă de la începutul secolului al XX-lea, există dovezi dincolo de orice dubiu că rasul în cap nu ajută nici la îngroşarea firului de păr, nici la înnegrirea acestuia şi nici la regenerarea părului ori la întârzierea apariţiei calviţiei.. Atunci când ne radem, în fapt înlăturăm partea moartă a părului, partea vie a acestuia fiind sub piele; prin urmare nu se acţionează în nici un fel asupra mecanismului de producere a părului prin eliminarea acestuia cu lama.

Comentarii -

Mulţi dintre noi au auzit că după moarte atât părul, cât şi unghiile ar continua să crească pentru o vreme. Dacă este aşa, care să fie misterul că deşi corpul este mort, creşterea unghiilor şi a părului s-ar desfăşura în continuare?

În fapt, pentru a realiza creşterea părului şi a unghiilor, organismul efectuează o complexă reglare hormonală. Această reglare, fireşte, nu are cum avea loc în interiorul unui cadavru. Deşi un mit cu destulă credibilitate, probabil obţinută prin reproducerea nealterată de la individ la individ, opinia că unghiile şi părul nu s-ar opri din creştere este greşită.

Sunt totuşi circumstanţe care pot susţine opiniile celor care sunt convinşi că au sesizat evoluţia unghiilor şi a părului unui cadavru: deshidratarea ce apare în urma decesului poate crea impresia, prin retragerea pielii din jurul unghiilor şi a părului, că unghiile şi părul au crescut.

Comentarii -

Creier 10%Nu cred să fie mulţi care să nu fi auzit un cunoscut spunând: "Îţi dai seama cum ar fi dacă ne-am putea folosi creierul într-o proporţie mai mare de 10%?" Nu avem abilitatea de a ne măsura de unii singuri procentul de creier aflat în acţiune la un moment dat, dar ne place să credem că posibilităţile noastre sunt mult mai mari decât cele dovedite în mod curent.

Comentarii -