Sistemul imunitar ne protejează împotriva virusurilor, bacteriilor şi altor tipuri de patogeni pe care-i întâlnim de-a lungul vieţii. De asemenea, sistemul imunitar are capacitatea de a-şi aminti infecţiile trecute, putând lupta împotriva unor noi infecţii de acelaşi tip mult mai uşor.



Dar sistemul imunitar se poarte comporta şi greşit. Acesta poate ataca propriile proteine, provocând autoimunitatea. Ori poate răspunde eficient la o tulpină a unui virus, dar este incapabil să reacţioneze la o altă variantă a aceluiaşi virus (păcatul antigenic original (PAO) din eng. original antigenic sin).

PAO apare când răspunsul imun iniţial blochează o reacţie eficientă atunci când organismul este expus din nou la acelaşi virus. Acest fapt poate avea efecte devastatoare în cazul unor boli ca febra Dengue.



În fiecare an apar circa 400 de milioane de infecţii cu virusul Dengue şi deocamdată nu există un vaccin disponibil. Reinfecţia cu un alt tip de virus Dengue poate duce la febră hemoragică ce poate pune în pericol viaţa persoanei.

PAO, se crede, limitează inclusiv reacţia sistemului nostru imunitar la virusul gripei, crescând probabilitatea apariţiei unei pandemii.

Pentru a înţelege de apare PAO trebuie să înţelegem cum se formează imunitatea.


Cursa începe...

Atunci când un virus intră în organism, începe o cursă între celulele sistemului imunitar şi patogen. Patogenul caută o celulă ori un organ care să-i permită să se multiplice.

Aşadar, eficienţa răspunsului sistemului imunitar stă în capacitatea acestuia de a elimina elementul patogen înainte ca acesta să producă daune organismului.

Celule sistemului imunitare numite "celule B" creează anticorpi. Un virus este o moleculă formată din multiple componente, numite antigeni. Atunci când o celulă B recunoaşte un antigen se activează şi interacţionează cu alte celule cu rol în răspunsul imunitar, pentru a primi indicaţii.


Controlul calităţii

Celulele B au două căi de acţiune. Unele dintre celule încep să creeze anticorpi. Dar aceşti anticorpi sunt adesea de o calitatea insuficient de bună pentru a elimina infecţia.

Atunci celulele B aleg o cale alternativă pentru a creşte calitatea anticorpilor. Astfel se creşte capacitatea anticorpilor de a se cupla la antigeni. Anticorpii sunt grupaţi în aşa fel încât să fie cât mai eficienţi în eliminarea patogenului.

Anumite grupări sunt mai adecvate pentru a elimina virusurile şi alţi patogeni. Aşadar, anumite grupări ce se dovedes eficiente în eliminarea unui tip de infecţie ajung să fie dominante pentru o perioadă în reacţia organismului.

Deşi creşterea calităţii anticorpilor poate dura două săptămâni, există două beneficii clare. Pagotenul este eliminat, iar celule cu "memoria" patogenului, de calitate, asigură protecţia împotriva viitoarelor infecţii.


Celulele cu memorie

Celulele cu "memorie" sunt formate din plasmocite şi plasmocite cu durată de viaţă lungă (eng. long-lived plasma cells). Acestea din urmă se găsesc în măduva spinării şi pot produce continuu anticorpi de calitate, asigurând un prim "val" de protecţie atunci când suntem infectaţi cu un virus.

Acest tip de anticorpi este transmis de la mamă la copil pe timpul alăptării, asigurându-i astfel ultimului o imunitate pasivă împotriva patogenilor cu care mama a fost infectată anterior. Dar aceşti anticorpi s-a putea să nu fie capabili să elimine o infecţie.

Atunci celulele cu "memorie" intră în scenă. Pentru că acestea au trecut deja printr-un proces de creştere a calităţii, acestea pot răspunde rapid după apariţia unei reinfecţii, producând un număr mare de plasmocite ce secretă anticorpi de calitate.

De aceea celulele cu "memorie" pot elimina o reinfecţie mult mai rapid decât infecţia iniţială. Asta înseamnă că patogenul nu are timp să producă daune organismului.


Atunci când creşterea calităţii eşuează...

Procesul de creştere a calităţii ce permit celulelor B să se cupleze la patogen şi să-l elimine mai eficient se focalizează pe antigenul dominant.

În cazul multor infecţii, acest tip de reacţie este esenţial pentru a elimina infecţia. Dar în cazul anumitor patogeni, cum este virusul Dengue, virusul poate avea variante diferite care pot păcăli sistemul imunitar.

Virusul Dengue are patru serotipuri. În cadrul fiecărei variante de virus, există un antigen dominant, care reprezintă ţinta sistemului imunitar.

Infecţia cu varianta A duce la o focalizare a sistemului imunitar pe antigentul A. Dacă organismul este reinfectat cu aceeaşi variantă (A), sistemul iminutar o elimină rapid.

Dacă reinfectarea se realizează cu o a doua variantă (unde domină antigenul B), celulele cu "memorie" recunosc virusul, dar acestea produc anticorpi pentru antigenul A, deşi antigenul B este cel predominant.

Aşadar, anticorpii sunt produşi, dar aceştia nu sunt capabili să elimine virusul. Pentru ca lucrurile să fie şi mai rele, se pare că orice încercare a sistemului imunitar de a produce anticorpi pentru antigenul B este blocată, deşi motivele pentru care se întâmplă astfel nu încă lămurite.

Gripa...

Gripa este cauzată de un virus care evoluează rapid, acesta fiind motivul pentru care este necesară o vaccinare nouă în fiecare an.

Dar rolul PAO în limitarea abilităţii noastre de a răspunde eficient la diferitele tulpini al virusului gripal este încă subiect de dezbatere între specialişti. La aproape 60 de la propunerea PAO ca mecanism de răspuns la infecţia cu virusul gripal, subiectul este încă motiv de cercetare.


Cum putem evita PAO?

Pentru a evita PAO trebuie să ne antrenăm sistemul imunitar pentru a fi mai flexibil şi pentru a produce anticorpi ce se pot adapta atunci când virusurile încearcă să păcălească sistemul imunitar.

Cercetătorii încearcă să creeze vaccinuri care să fie adecvate pentru mai multe variante ale unor patogeni. Până acum s-au consemnat unele rezultate promiţătoare şi acesta poate fi modul în care vom reuşi să depăşim PAO şi să contracarăm eficient virusuri ce pot fi letale, cum este virusul Dengue.

Traducere de pe how-viruses-can-fool-the-immune-system