Mărul este un fruct, corect? La fel şi banana. Dar ce spuneţi de castravete? Legumă, nu-i aşa? Nu chiar, din perspectivă botanică. Vestea bună este că, din punct de vedere nutriţional, în ceea ce priveşte alimentele pe care ar trebui să le consumaţi zilnic, fructele şi legumele sunt de obicei puse laolaltă, deci puteţi pur şi simplu să vă alegeţi favoritele şi să mâncaţi liniştiţi, fără să aveţi vreo diplomă în domeniul ştiinţelor. Vestea surprinzătoare este aceea că, din punct de vedere ştiinţific, multe din alimentele la care ne referim drept legume sunt, de fapt, fructe!

 



De exemplu, aţi crede că fasolea, porumbul, ardeiul gras, mazărea, vânăta, dovleacul, castravetele şi roşia sunt toate fructe? Asta deoarece, din punct de vedere botanic, fructele reprezintă partea plantelor cu flori care conţine seminţele şi mijlocul prin care aceste plante şi le răspândesc.

Deci până şi nucile sunt fructe. Cerealele, care sunt de fapt doar nişte seminţe supradimensionate, sunt şi ele fructe.

Dar cum rămâne cu legumele? Din punct de vedere botanic, legumele sunt toate celelalte părţi ale plantei, inclusiv frunzele (e.g. salata şi spanacul), rădăcina (e.g. morcovii şi ridichile), tulpina (e.g. ghimbirul şi ţelina), ba chiar şi mugurii de flori (e.g. broccoliul şi conopida).

Pe scurt – dacă provine de la o plantă şi are seminţe (sau ar avea seminţe dacă n-ar fi modificat genetic sau cultivat astfel încât să nu le aibă, ca în cazul strugurilor fără seminţe), e fruct; dacă nu, e legumă.

Şi-atunci de ce Dumnezeului învăţăm că lucruri precum ardeiul, cerealele şi castraveţii sunt legume? De ce atunci când facem cumpărături în raionul de fructe şi legume proaspete al magazinelor găsim aceste alimente în rândul legumelor? Putem da vina pe tradiţiile culinare în care partea din plantă pe care o mâncăm nu contează, în general, în termeni de clasificare – gustul e important! Când vine vorba de gătit, fructele au, în general, un gust dulce, în timp ce legumele sunt mai puţin dulci. În plus, fructele intră de obicei în alcătuirea desertului sau a gustărilor, iar legumele aparţin adesea felului principal.

Deci, în cele din urmă, sistemul de clasificare ştiinţific distinge clar între fructe şi legume, aşa cum am spus mai sus, în timp ce sistemul de clasificare culinar este mult mai ambiguu şi de aceea atât de mulţi oameni sunt confuzi cu privire la care sunt legume şi care fructe. Dar, cel puţin de-acum încolo, nu veţi mai fi confuzi.


Date suplimentare:

:: China este principalul cultivator de legume din lume, cu producţia cea mai mare de cartofi, ceapă, varză, salată, broccoli şi roşii.

::
Merele plutesc în apă deoarece sunt 25% aer, ceea ce uşurează atât de mult prinsul lor cu gura de Halloween... deşi nu-l face chiar foarte igienic.

::
Banana Cavendish este cel mai răspândit soi de banană vândut astăzi, deşi există doar din 1836. Mai mult, acum puţin peste o jumătate de secol, extrem de puţine magazine o vindeau. La acea vreme, banana Gros Michel era regina, înainte de a fi aproape „exterminată” la scară globală destul de brusc, din cauza unui anumit tip de ciupercă.

::
Sintagma ”mărul lui Adam” vine de la ideea că „mărul” interzis (despre care nu se credea iniţial că este cu adevărat un măr) a rămas blocat în gâtul lui Adam atunci când el l-a înghiţit.

::
Pepenii galbeni murdari pot răspândi bacterii. În 2011, 21 de oameni au murit în Statele Unite din cauza pepenilor galbeni infestaţi cu bacteria Listeria.

::
Deşi Curtea Supremă a Statelor Unite a recunoscut că, din punct de vedere botanic, roşia este un fruct, aceasta a hotărât în unanimitate în cazul Nix versus Hedden că roşia este corect identificată (şi astfel şi impozitată) ca o legumă, în cazul Taxei din 1883 pe legume şi fructe importate.

::
Roşiile sunt cel mai popular fruct din lume! Peste 60 de milioane de tone de roşii sunt produse în fiecare an. Banana este al doilea cel mai popular fruct, 44 de milioane de tone de banane fiind produse în fiecare an.

::
Ardeii au propria lor scară de măsurare a iuţelii. Da, iuţeala unui ardei se măsoară în unităţi scoville şi este cuprinsă între 0 (ca cea a unui ardei verde) şi 1 000 000 de unităţi scoville. Singurul ardei care măsoară 1 000 000 de unităţi scoville este ardeiul bhut jolokia din India. Acesta este atât de puternic încât armata indiană a început să-l introducă în grenade pentru a imobiliza mulţimile şi a lupta împotriva teroriştilor.

Traducere de Ana Dumitrache după what-is-the-difference-between-fruits-and-vegetables