În filmul "Marţianul" Mark Watney, jucat de Matt Damon, este lăsat pe planeta Marte de colegii astronauţi, iar singurul aliment pe care-l poate consuma este cartoful. Andrew Taylor, un australian de 36 de ani urmează aceeaşi dietă, în mod voluntar. În încercarea de a slăbi, Taylor a decis să nu mănânce decât cartofi vreme de un an.



Întrebările care se pun sunt:
» este o atare abordare funcţională sau va rămâne fără nutrienţi esenţiali?
» ar fi putut alege un alt aliment pentru dietă?

După mai bine de o lună de la începerea dietei, Taylor a publicat o fotografie pe Facebook cu o farfurie unde se vede că nu şi-a terminat porţia de cartofi. Aceasta este o ilustrare a teoriei saţietăţii, conform căreia plăcerea de a consuma un singur aliment scade pe măsură ce mănânci mai mult, până la punctul în care se renunţă la aliment.

De la începerea dietei Taylor a pierdut 10 kg (după prima lună) şi probabil că se bucură de creşterea nivelului de energie. În plus a redus probabilitatea de a se îmbolnăvi de diabet ori alte boli cronice. Dar ce se va întâmpla pe termen lung?


Suficiente grăsimi şi proteine?

Mâncând în jur de 3 kg de cartofi pe zi îi va asigura circa 2000 de kilocalorii, o cantitate rezonabilă pentru un bărbat care vrea să slăbească. Dar dacă dieta cu cartofi reprezintă o excelentă sursă de carbohidraţi şi fibre, Taylor nu îşi asigură suficiente proteine. Un bărbat de 120 kg are nevoie de circa 90g de proteine, iar dieta sa îi asigură doar 60g.

Proteinele sunt create din aminoacizi, incluzând aminoacizi asiguraţi prin alimentaţie (nu toţi aminoacizii sunt creaţi la nivelul celulelor noastre). Dar cartofii nu asigură suficienţi aminoacizi.

De asemenea, dieta cu cartofi nu asigură acizi graşi esenţial (acid linoleic şi acid linolenic) şi nu asigură suficientă grăsime pentru absorbţia unor vitamine (vitaminele A, D, E şi K). În fapt găsim doar 9 grame de grăsimi la 3 kg de cartofi.

O dietă normală conţine şi acizi graşi polisaturaţi omega-3 cu lanţ lung, care au ca sursă peştele. Aceşti acizi au un rol important, structural şi funcţional, în membrana celulei, pot activa ca hormoni şi pot ajuta la controlul presiunii arteriale.

 


Andrew Taylor





Vitamine şi minerale


Taylor va avea provizii suficiente de tiamină, niacină, vitamina B6, acid folic, vitamina C, potasiu, magneziu, fosfor şi cupru, chiar luând în calcul anumite pierderi pe timpul gătirii cartofilor.

Prin alegerea cartofilor dulci pentru dietă, acesta şi-a sporit şansele de a avea suficientă vitamină, vitamina E, fier şi calciu. Dar îi lipsesc vitamina D şi B12.

Expunerea la soarele Australiei va asigura suficientă vitamina D, dar rezervele sale de vitamina B12 se vor termina până în momentul în care va înceta dieta. Deficitul prelungit poate duce la anemie şi chiar afectarea permanentă a nervilor.

Cum dieta permite mici adaosuri, o idee bună ar fi drojdia, pentru a-şi completa nivelul de alte vitamine B, ca biotina şi riboflavina. O lipsă a acestora îi va afecta modul în care poate folosi energia luată din alimentaţie.

Dieta cu cartofi asigură doar 6 mg de zinc, iar necesarul este de 9,5 mg pe zi. Deficienţa de zinc va duce la exfolieri la nivelul gurii, intestinelor şi al pielii, scăzând astfel imunitatea şi capacitatea de autoreparaţie a organismului.

Alte minerale care pot fi insuficiente sunt seleniul și iod, deoarece nivelurile acestora depind de solul în care au fost cultivați cartofii.



Ar fi putut fi ales un alt aliment decât cartoful?

Alimentaţia pe baza unui singur aliment nu va fi nocivă pe termen scurt. Dar este de subliniat că nu există niciun aliment care să asigure toate nevoile unui organism adult.

Cum Taylor a decis să mănânce un singur aliment, probabil că alegerea lui este una bună, dat fiind că îşi asigură prin cartofi o plajă largă de amino acizi, vitamine şi minerale pe care alte alimente, cum ar fi pastele ori orezul, nu le-ar putea furniza. Fructele şi vegetalele fără amidon au un nivel scăzut de proteine şi grăsimi.



Pericole

Cartofii produc solanină, care este otrăvitoare. În general nivelul de solanină în cazul cartofilor comercializaţi este unul scăzut. Dar cartofii ţinuţi în lumină devin verzi şi produc mai multă solanină. Chiar şi consumul unor cantităţi mici de cartofi poate provoca greaţă, vomă, crampe, febră, ameţeală, dureri de cap şi convulsii.

Deşi este clar că o cantitate de 300 g pe zi (echivalentul unei porţii normale) nu poate fi periculoasă, în condiţii normale de păstrare şi preparare, să mănânci un an întreg cartofi, iar în unele zile cantităţi mai mari decât cea menţionată - poate duce la unele riscuri privind sănătatea.

PS. Destul de des Taylor înregistrează video câteva minute în care vorbeşte despre evoluţia programului său. Poate fi urmărit pe YouTube, la această adresă.




Traducere şi adaptare după  Can you survive eating nothing but potatoes?