InteligentAminteşte-ţi mai mult. Gândeşte mai repede. Fii mai deştept. Nu ar fi frumos dacă aţi putea înghiţi o pastilă în loc să studiaţi pentru un test? Există astfel de „pastile inteligente”? Poate veţi putea să luaţi o pilulă şi să obţineţi o „reglare psihică” dacă vă simţiţi puţin amorţiţi.

 

 

 

De fapt, oamenii de ştiinţă studiază substanţe care pot îmbunătăţi abilităţile mentale. Aceste substanţe se numesc „amelioratori cognitivi” sau „medicamente inteligente” sau „nootropice”. („Nootropic” provine din limba greacă - „noos”= minte şi „tropos”= schimbat, spre, întoarce). Pot fi mai multe presupuse efecte ale ameliorării cognitive. De exemplu, ar putea însemna îmbunătăţirea memoriei, învăţatului, atenţiei, concentrării, rezolvării problemelor, gândirii, abilităţilor sociale, luării deciziilor şi planificării.

În cele mai multe cazuri, amelioratorii cognitivi au fost folosiţi pentru a trata persoanele cu tulburări neurologice sau psihice, însă, există un număr în creştere de persoane sănătoase, „normale”, care folosesc aceste substanţe în speranţa că vor deveni mai deştepte. Deşi există multe companii care produc băuturi „inteligente”, batoane energizante inteligente şi suplimente pentru dietă, care conţin anumite substanţe chimice „inteligente”, există puţine dovezi care să sugereze că aceste produse funcţionează cu adevărat. Concluziile diferitelor laboratoare prezintă rezultate combinate; unele laboratoare remarcă efectele pozitive asupra memoriei şi procesului de învăţare; altele nu prezintă niciun fel de efect.

Să ne uităm la dovezile privind substanţele folosite în ameliorarea cognitivă.

Cum pot acţiona aceste substanţe?

1. Cresc metabolismul creierului
2. Cresc circulaţia cerebrală
3. Protejează creierul de daunele fizice şi chimice


Care sunt efectele posibile ale acestor substanţe?


1. Creşterea „energiei” psihice
2. Creşterea vigilenţei
3. Scăderea depresiei
4. Îmbunătăţirea memoriei
5. Îmbunătăţirea capacităţii de învăţare


Amplificatori cognitivi


1. Hydergine – un „medicament inteligent” care dilată vasele de sânge ale creierului
2. Piracetam
3. Aniracetam
4. BMY – 21502/BMs – 181168
5. Minaprine
6. Oxiracetam
7. Pramiracetam


Medicamente care acţionează asupra neurotransmiţătorilor:

1. Linopiridine (UP 996)
2. Fizostigmina – un inhibitor al acetilcolinesterazei (AchE) – are efecte de scurtă durată şi a fost utilizat pentru a trata pacienţii cu boala Alzheimer şi leziuni cerebrale traumatice
3. Sabeluzole (R58735)
4. Tacrină (tetrahydroaminoacridine) - un inhibitor AChE, poate fi toxic
5. Vasopresina - o neuropeptidă eliberată de glanda pituitară
6. Metilfenidat (Ritalin) şi dextroamfetamina - stimulente folosite pentru a trata tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenţie. Aceste medicamente acţionează asupra sistemelor neurotransmiţătoare
7. Amantadina - agonist dopaminergic
8. Nicotina şi cofeina - ar putea fi considerate „medicamente inteligente” datorită creşterii vigilenţei.


Nutrienţi


1. Acetil L-carnitina
2. Colina - precursor al acetilcolinei; ouăle, carnea şi laptele sunt surse bune de colină
3. Citidina - 5' – difosfat colina
4. L-alfa glicerofosfocolina
5. 2-Dimetilaminoetanol (DMAE) - descoperit în creier, anşoa şi sardine; pare să crească producţia de acetilcolină.
6. Fosfatildiserina - aflat pe suprafaţa membranei neuronale şi a sinapsei.


Alte substanţe, inclusiv plante:


1. BR-16A – o plantă din India
2. Ginko Biloba – un extract dintr-un arbore care a fost folosit ca medicament în China şi Europa. Această plantă creşte circulaţia cerebrală, utilizarea glucozei de către creier şi recaptarea colinei. A fost utilizată pentru a trata pacienţii cu boala Alzheimer, dar alte studii arată ca nu are niciun efect asupra bărbaţilor sănătoşi.
3. Ma-huang - o plantă din China
4. Oxymethacil - reduce oxidarea moleculelor în creier.
5. Piritinol - similar cu vitamina B6; de asemenea, creşte fluxul sangvin cerebral.

Unele medicamente inteligente pot fi găsite în magazine cu mâncare organică; altele sunt importate sau există şi medicamente care sunt destinate altor dereglări, cum ar fi boala Alzheimer sau Parkinson. Se pot găsi multe web site-uri, cărţi, reviste şi articole în ziare, care detaliază presupusele efecte ale medicamentelor inteligente. De asemenea, există o multitudine de anunţuri şi de afaceri bazate pe comanda prin poştă, care încearcă să vândă publicului medicamente inteligente. Totuşi, destul de rar, aceste companii sau presa comunică rezultate care să arate eşecul medicamentelor inteligente în îmbunătăţirea memoriei sau procesului de învăţare. Mai degrabă, ei încearcă să demonstreze că produsele lor au efecte miraculoase asupra creierului şi pot îmbunătăţi funcţionarea psihică. Nu ar fi mai uşor să înveţi „înghiţind o pastilă” sau bând un suc în care s-a adăugat un medicament inteligent? Ar fi mult mai uşor astfel, decât să îţi petreci timpul învăţând.


Evaluarea dovezilor


Unele date sugerează că amelioratorii cognitivi îmbunătăţesc într-adevăr anumite tipuri de învăţare şi de memorie, însă multe altele afirmă că aceste substanţe nu au niciun efect.

Cea mai importantă dovadă în favoarea acestor substanţe este cea a îmbunătăţirii funcţiilor cognitive la persoanele cu leziuni sau boli ale creierului (de exemplu: boala Alzheimer şi leziuni traumatice cerebrale). Deşi cărţi „de succes” şi companii care vând medicamente inteligente vor încerca să vă convingă că aceste medicamente funcţionează, dovada unor efecte semnificative la oamenii normali este neconvingătoare. Există, de asemenea, efecte secundare importante care trebuie luate în considerare. Multe dintre aceste substanţe afectează sistemele neurotransmiţătoare din sistemul nervos central. Nu se cunosc efectele acestor substanţe chimice asupra funcţiei neurologice şi asupra comportamentului. Pe lângă acestea, siguranţa pe termen lung a acestor substanţe nu a fost testată adecvat. Nici posibilitatea ca aceste substanţe să interacţioneze cu altele care sunt administrate unei persoane, nu a fost testată.O substanţă ca aceea din planta Ma-huang,  poate fi periculoasă dacă se opreşte brusc administrarea ei.

Multe dintre efectele pozitive ale amelioratorilor cognitivi au fost observate în experimente ce folosesc şobolani. De exemplu, oamenii de ştiinţă pot antrena şobolanii într-un test specific, cum ar fi alergarea prin labirint, pentru a vedea dacă medicamentele inteligente pot îmbunătăţi performanţele şobolanilor. Este greu de înţeles câte dintre aceste date pot fi aplicate procesului de învăţare şi memoriei umane. De exemplu, ce se întâmplă dacă medicamentul inteligent îi produce animalului senzaţia de foame? Nu ar alerga mai repede prin labirint, un şobolan căruia îi este foame, pentru a primi recompensa constând în mâncare, decât un şobolan căruia nu îi este foame? Poate şobolanul nu a devenit „mai deştept”  şi nu are o memorie îmbunătăţită. Probabil că animalul alerga mai repede doar pentru că era mai înfometat. Prin urmare, recompensa a fost motivaţia şobolanului de a alerga prin labirint şi nu creşterea capacităţii cognitive. De aceea, este important să fim foarte atenţi atunci când se interpretează schimbările observate la aceste tipuri de experimente referitoare la învăţat şi la memoria animalelor.

Un simptom al bolii Alzheimer este nivelul redus în creier  al neurotransmiţătorului numit acetilcolină. Se crede că un tratament eficient pentru boala Alzheimer ar putea fi creşterea nivelului de acetilcolină în creier. Un alt tratament posibil ar fi de a încetini moartea neuronilor care conţin acetilcolină. Două medicamente, Tacrină şi Donepezil, sunt inhibitoare ale enzimei (acetilcolinesterazei) care descompune acetilcolina. Aceste medicamente sunt aprobate în SUA pentru tratamentul bolii Alzheimer.


Întrebări morale şi etice privind folosirea acestor medicamente inteligente

Iată câteva întrebări pentru a te gândi dacă şi când medicamentele inteligente ar evolua:

1. Ce s-ar întâmpla dacă oamenii ar deveni mai deştepţi? Este acesta un lucru bun sau un lucru rău?
2. Care sunt posibilele avantaje şi dezavantaje pe termen scurt şi pe termen lung ale acestei „inteligenţe”?
3. Dacă asemenea medicamente ar exista, ar trebui fabricate, distribuite şi folosite?
4. În cazul în care acestea pot fi utilizate, cine ar trebui să le primească?
5. Ar trebui să fie interzise ca unele medicamente din atletism (de exemplu: stimulente, steroizi)?
6. Este mersul la o şcoală sau clasă specială, ori ajutorul unui meditator, diferită de luarea unui medicament inteligent? Dar învăţarea unui truc pentru rezolvarea unei probleme de matematică? Nu se compară cu luarea unui medicament special? Dar procurarea unui computer care să ajute la rezolvarea temelor? Nu se poate compara cu folosirea tehnologiei pentru a te ajuta să devii mai deştept şi să înveţi mai multe?
7. Nu ar trebui să fie ilegal să înghiţi o pastilă inteligentă înaintea unui test de ortografie sau înainte de examenul SAT? S-ar compara cu luarea unui stimulent înainte de o cursă de maşini sau a unui concurs de înot? Ar însemna că trişezi?
8. Pe măsură ce oamenii ar deveni mai deştepţi, personalitatea lor s-ar schimba?
9. Ce s-ar întâmpla cu comportamentul emoţional şi social al oamenilor?
10. Avem medicamente care să ne îmbunătăţească starea de spirit (antidepresive) şi pentru a arăta mai bine (medicamente pentru scăderea în greutate). Avem chiar şi un medicament pentru creşterea înălţimii copiilor (factor de creştere). Ce nu este în regulă la un medicament care ne face mai deştepţi?
11. Care sunt beneficiile unor asemenea medicamente? Nu ar putea aceste substanţe să transforme oamenii în şoferi, muncitori, profesori mai buni?
12. S-ar putea ca noile descoperiri importante şi tratamentele pentru boli, să fie făcute mai repede dacă am fi mai deştepţi?

Traducere de Patricia David după Smart drugs cu acordul editorului

Scris de: Eric H. Chudler
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.