Corpul omenesc este format din trilioane de celule. Celulele sistemului nervos, numite celule nervoase sau neuroni, sunt specializate în transmiterea mesajului prin intermediul unui proces electrochimic. Creierul uman are aproximativ 100 de miliarde de neuroni.
Neuronii există în diferite forme şi mărimi. Unii dintre cei mai mici neuroni au corpuri celulare ce au numai 4 microni lăţime. Unii dintre cei mai mari neuroni au corpuri celulare care sunt peste 100 de microni lăţime. (Reamintiţi-vă că un micron este egal cu a mia parte dintr-un milimetru!).
Neuronii se aseamănă cu celelalte celule din corpul uman în anumite privinţe, cum ar fi:
-Neuronii sunt înconjuraţi de membrane.
-Neuronii au un nucleu ce conţine gene.
-Neuronii conţin citoplasmă, mitocondrii şi alte „organite”.
Totuşi, neuronii diferă de celelalte celule din organismul uman prin faptul că:
-Neuronii au prelungiri specifice numite dendrite şi axoni. Dendritele aduc informaţia la corpul celular, iar axonii o preiau de la corpul celular.
-Neuronii comunică între ei prin intermediul unui proces electrochimic.
-Neuronii formează conexiuni specializate numite „sinapse” şi produc compuşi chimici speciali numiţi „neurotransmiţători” care sunt eliberaţi la nivelul sinapsei.
Neuronul. Structură
O modalitate de clasificare a neuronilor este prin intermediul numărului de extensii care se extind de la corpul celular al neuronului (soma).
Neuronii bipolari au două procese care se extind de la corpul celular (exemple: celulele retinei, celulele epiteliale olfactive).
Neuron pseudounipolar
Celulele pseudounipolare (exemplu: celulele ganglionului rădăcinii dorsale). De fapt, aceste celule au mai degrabă 2 axoni în locul unui axon şi al unei dendrite. Un axon se extinde central către măduva spinării, iar celălalt axon se extinde către piele sau muşchi.
Neuronii multipolari au numeroase procese care se extind de la corpul celular. Cu toate acestea, fiecare neuron are doar un singur axon (exemple: neuronii motori spinali, neuronii piramidali, celulele Purkinje).
Neuronii pot fi, de asemenea, clasificaţi în funcţie de direcţia în care transmit informaţia.
Neuronii senzitivi (sau aferenţi): trimit informaţia de la receptorii senzitivi (exemplu: în piele, ochi, nas, limbă, urechi) CĂTRE sistemul nervos central.
Neuronii motori (sau eferenţi): trimit informaţia DE LA sistemul nervos central către muşchi ori glande.
Interneuronii: trimit informaţia între neuronii senzitivi şi neuronii motori. Majoritatea interneuronilor este localizată în sistemul nervos central.
Există mai multe diferenţe între axoni şi dendrite:
| Axonii |
Dendritele |
| Transmit informaţia de la corpul celular | Aduc informaţia la corpul celular |
| Suprafaţă netedă |
Suprafaţă rugoasă (spini dendritici) |
| De obicei doar un singur axon per celulă | De obicei mai multe dendrite per celulă |
| Fără ribozomi | Au ribozomi |
| Pot avea mielină | Fără teacă de mielină |
| Se ramifică la distanţă de corpul celular | Se ramifică în apropierea corpului celular |
Ce se găseşte în interiorul unui neuron?
Un neuron are la fel de multe organite celulare cum sunt mitocondria, citoplasma şi un nucleu, ca şi celelalte celule din organism.
Celula nervoasă. Alcătuire
Nucleul – conţine material genetic (cromozomi) ce include informaţia necesară dezvoltării celulare şi sintezei proteinelor necesare întreţinerii şi supravieţuirii celulare.
Nucleolul – produce ribozomi necesari pentru translaţia informaţiei genetice în proteine
Corpii Nissl – grupuri de ribozomi folosiţi la sinteza proteică
Reticulul endoplasmatic (RE) - sistem de tuburi pentru transportul materialelor la nivelul citoplasmei. Poate avea ribozomi (RE rugos) sau fără ribozomi (RE neted). Cu ribozomi, RE este important pentru sinteza proteică.
Aparatul Golgi – structură legată de membrană importantă în împachetarea peptidelor şi a proteinelor (incluzând neurotransmiţătorii) în vezicule.
Microfilamente/ Neurotubuli – sistem de transport pentru materiale la nivelul neuronului putând fi folosit şi ca suport structural.
Mitocondria – produce energie pentru funcţionarea activităţilor celulare.
Ştiaţi că?
Neuronii sunt cele mai vechi şi mai lungi celule din corpul omenesc! Mulţi dintre neuroni îi aveţi pentru tot restul vieţii. Deşi alte celule mor şi sunt înlocuite, mulţi neuroni nu sunt niciodată înlocuiţi atunci când mor. De fapt, aveţi mai puţini neuroni când sunteţi bătrâni decât atunci când sunteţi tineri. Pe de altă parte, studii publicate în noiembrie 1998 arată că într-o anumite parte a creierului (hipocampul), noi neuroni pot să crească la persoanele adulte.
Neuronii pot fi destul de mari: în cazul anumitor neuroni, cum ar fi neuronii corticospinali (de la cortexul motor la măduva spinării) sau neuronii aferenţi primari (neuroni care se extind de la piele către măduva spinării şi apoi în sus la trunchiul cerebral), e vorba de o lungime chiar mai mare de 1 metru!
La mulţi ani pentru cea de-a 114-a aniversare a aparatului Golgi! În 1898, celebrul neuroanatomist Camillo Golgi a relatat descoperirea unui aparat asemănător unei panglici în interiorul neuronilor de la nivelul cerebelului. Această structură îi poartă astăzi numele: „aparatul Golgi.”
Traducere de Sergiu Vijială după http://faculty.washington.edu/chudler/cells.html, cu acordul editorului.