MicroorganismeExistă o diversitate a bacteriilor din intestinele umane, funcţie de unde trăim. Studiul a sute de probe de fecale umane dezvăluie cum microbii din intestin se schimbă pe măsură ce îmbătrânim şi cum aceste microorganisme variază la oamenii din diferite ţări.

 

 

 

 

Oamenii din diferite culturi şi locuri geografice diferă în privinţa diversităţii bacteriilor din intestinele lor, dar funcţiile metabolice la care servesc aceste comunităţi microbiene sunt similare, potrivit unui raport din „Nature” din data de 9 mai 2012. Descoperirile provin în urma realizării unui proiect secvenţial la scară largă, efectuat pe 531 eşantioane de excremente umane din Africa, America de Sud şi Statele Unite.

„Este o descoperire foarte importantă, cu multiple rezultate cheie”, a declarat omul de ştiinţă David Mills ce studiază alimentele la Universitatea din California, Davis. „O muncă impresionantă şi complexă”, a fost de acord biologul molecular Jeremy Nicholson de la Imperial College, Londra. Nici unul dintre aceşti cercetători nu a participat la studiu.

 



Scara şi complexitatea studiului provin din scopul echipei de a răspunde la o întrebare cu multiple feţe: „În ce măsură aceste comunităţi microbiene variază de la o persoană la alta, ca un rezultat al dezvoltării postnatale, al stării fiziologice, al tradiţiei culturale şi al locului în care trăieşte persoana respectivă?”, spune geneticianul Jeffrey Gordon de la Universitatea din Washington, St Louis, care a condus studiul.

Pentru acest scop, cercetătorii au colectat eşantioane de materii fecale de la sătenii din regiunea rurală Malawi, de la amerindienii din Venezuela amazoniană şi de la americanii ce locuiesc în metropolă. Apoi ei au realizat multe secvenţieri ale ADN-ului luat din eşantioane, atât pentru a determina ce specii şi ce tulpini de microbi sunt prezente, cât şi pentru a determina ce gene microbiene sunt cele mai abundente.

Echipa a găsit un model comun pentru modul în care microbiomul copiilor se dezvoltă în cele 3 ţări. „Este nevoie de 6-9 luni pentru a obţine primele 600 ori 700 de microorganisme şi apoi de încă vreo câţiva ani pentru a obţine setul de adult”, explică Nicholson. „[Gordon] a descoperit că dezvoltarea necesită acelaşi interval de timp la toate ţările”, spune el, „însă microbiomul rezultat este diferit între, să spunem, o populaţie din lumea a treia şi o populaţie din Occident.”

Una dintre cele mai izbitoare diferenţe a fost gradul de diversitate microbiană, întrucât amerindienii şi cei din Malawi au o diversitate mai mare decât americanii. „Dar, în mod ironic, [americanii] ar putea avea o diversitate mai mare de alimente consumate”, spune Mills, care se aştepta să coreleze acest lucru cu diversitatea microbiană. Gordon a sugerat că lipsa de biodiversitate a occidentalilor ar putea rezulta din „stilul nostru de viaţă, gradul nostru de igienă şi utilizarea de antibiotice”, deşi sunt necesare cercetări suplimentare pentru a testa acesta posibilităţi.

În ciuda acestor diferenţe dintre microbiomul din intestin a celor trei culturi, au existat şi asemănări izbitoare, a spus Gordon. De exemplu, „în toate cele trei culturi, am văzut schimbările dependente de vârstă a biosintezei de vitamine”, a spus el. La sugari, bacteriile intestinale au tendinţa de a avea mai multe copii de gene implicate în biosinteza acidului folic, în timp ce microbii din intestinul persoanelor mai în vârstă au mai multe gene implicate în metabolismul acidului folic. În schimb, genele implicate în sinteza vitaminei B12 sunt mai răspândite în microbiomul din intestinul persoanelor mai în vârstă.

„Ce este cu adevărat fascinant în legătură cu aceste rezultate”, spune Mills, „este faptul că ele reflectă de ce anume are gazda nevoie”.

Documentarea şi detalierea microbiomului uman în funcţie de vârstă şi cultură este o resursă importantă pentru studiile viitoare, a adăugat Mills. O întrebare evidentă care se ridică în urma acestui studiu este: în ce fel influenţează aceste microorganisme sănătatea oamenilor (dacă o influenţează...)? Conform unei prezentări făcute de Liene Bervoets în Lyon, Franţa, la al XIX-lea congres european privind obezitatea, copii obezi au în intestinul lor proporţii semnificativ diferite de Bacteroides fragilis şi Bacteroides vulgatus, în comparaţie cu acei copii cu greutate normală.

„Dacă schimbările din microflora intestinală sunt o cauză sau o consecinţă a obezităţii rămâne să fie stabilit, dar este clar că microflora ajută în obţinerea de energie din alimentele ce le consumăm”, a spus Bervoets într-un e-mail pentru The Scientist.

Gordon şi echipa sa plănuiesc acum să investigheze cum variaţiile microbiomului din intestinul nostru ar putea afecta obţinerea de energie. „Speranţa noastră pe termen lung... este să înţelegem relaţia dintre microbiom, valoarea nutritivă a alimentelor ce sunt consumate şi starea nutriţională al oamenilor”, spune el.





Traducere după what-bugs-are-in-your-gut, cu acordul editorului.
Traducerea: Irina Duceac

Scris de: Ruth Williams
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.