HERON (din Alexandria: sec. 1 î.e.n.) a fost un matematician şi enciclopedist grec. Despre viaţa acestui distins cărturar şi inventator nu se ştie nimic, în pofida faptului că numele său este legat de istoria învăţământului – înfiinţând, pentru prima dată în lume, o şcoală – politehnica - la Alexandria, unde a activat neîntrerupt ca conducător şi profesor.

A adus contribuţii în geometrie, astronomie, fizică, tehnică. În lucrările sale de matematică: Geometria, Stereometria, Katamelrisis, Peri ton geometrias ke streometrias onomaton şi în comentariile la Elementele lui Euclid (sec.3 î.e.n.) sunt menţionate prima oară formulele pentru aria triunghiului în funcţie de laturile lui (care se datorează lui Arhimede (sec. 3 î.e.n.)) sau în funcţie de semi-perimetrul triunghiului şi raza cercului înscris, ca şi aceea în funcţie de laturi şi de raza cercului circumscris (despre care se crede că s-ar datora tot lui Arhimede); a stabilit formula pentru aria rombului (ca semiprodusul diagonalelor); a determinat volumele corpurilor; a tratat problema duplicării cubului; a redat metoda de determinare aproximativă a rădăcinii cubice; a definit termeni tehnici folosiţi în geometrie (de exemplu definiţiile paralelogramului, trapezului ş.a.).

În Geoponika a întreprins studii despre Pământ, a imaginat o metodă pentru determinarea diferenţei de longitudine dintre două puncte; în Mihanika expune, printre altele, definiţia lucrului mecanic, regula paralelogramului de adunare a forţelor, mişcarea pe plan înclinat; principiile opticii sunt redate în Katoptrika, unde se explică propagarea razelor luminoase în linie dreaptă (în conformitate cu principiul drumului de cea mai scurtă durată) deduce legea reflexiei luminii pe oglinzi.

A inventat diopterul (instrument optic pentru măsurări geodezice şi astronomice), precum şi fântâna arteziană; a creat primele automate: distribuitor de apă, uşi automate, este descoperitorul puterii aburului – pe care a folosit-o la maşini şi turbine - realizări descrise în Peri automatoponytikon.