GERMAIN, SOPHIE (Paris: 01.04.1776-18.07.1831) a fost o matematiciană de origine franceză. S-a instruit singură; e foarte sugestivă şi emoționantă împrejurarea relevării talentului ei matematic: pe când era de 13 ani, citind în  Historie des mathématiqes (1758) a lui J.E. Montucla (1725-1799) episodul morţii lui Arhimede (sec.3 î.e.n.), a fost într-atât de impresionată, că zile de-a rândul s-a întrebat cum o fi acea ştiinţă care te poate capta aşa încât să uiţi totul, chiar şi ameninţarea cu moartea?!

 


"Algebra nu este decât o geometrie scrisă, geometria nu este decât o algebră figurată" (Sophie Germain)

 

De atunci micuţa Sophie a început să studieze cu atâta pasiune matematica, că speriase pe părinţii ei; aceştia au început să o mai domolească, întâi cu binele, apoi cu răul – luându-i hainele, lumina şi… hrana - dar văzând că totul e în zadar, au cedat, lăsând-o să studieze mai departe cu aceeaşi dragoste.

 

Sophie Germain
Sophie Germain
credit imagine: wikipedia.org


În studiile sale, Sophie Germain era interesată de acustică, de teoria numerelor – în particular, de marea teorema a lui  Fermat (1601– 1665), căreia i-a dat o demonstraţie privind imposibilitatea soluţiilor în numere prime între ele şi cu n, pentru 2<n<100), dar mai ales de teoria matematică a suprafeţelor elastice. Pentru prima sa lucrare, Mémoire sur les vibrations des lames élastiques (1816), a fost premiată de Academia de Ştiinţe din Paris; la acesta a adăugat: Mémoiresur l’emploi de l’équation dans la théorie des surfaces élastiques (1824), Mémoiresur la nature et l’étendue de la question des mémes surfaces (1826) ş.a.; cu numele ei este denumită formula curburii medii a suprafeţelor (dată în 1826).

Sophie Germain a purtat corespondenţă cu Carl Gauss (1777-1855) în legătura cu cercetările ei din teoria numerelor – folosind pseudonimul M. Leblanc, de teamă că Gauss ar putea să aibă idei preconcepute despre o femeie matematiciană (şi Gauss a aflat mult mai târziu cine a fost corespondentul pe care îl aprecia).

Postum i s-a  publicat şi lucrarea: Considération sur la état des sciences et des lettres aux différentes époques de leur culture (1833).