Secretul lui Stradivarius
Care este secretul pentru sunetul incomparabil al celui mai vestit instrument cu coarde din istorie, vioara Stradivarius? Iată întrebarea cu care pleacă la drum articolul de faţă, pentru a analiza în final dacă sunetul unui Stradivarius chiar este pe măsura reputaţiei sale.
Câte microorganisme "găzduieşte" omul?
Fiecare dintre noi găzduieşte o adevărată "grădină zoologică". Multe miliarde de microorganisme îşi duc viaţa atât pe piele, cât şi în intestin sau alte părţi ale corpului! Sănătatea noastră depinde de raportul pe care îl instaurăm cu aceşti oaspeţi nepoftiţi.
Neurogeneza nu are loc şi în neocortex
Cercetătorii au revenit luna aceasta* asupra concluziilor precedente cu privire la neurogeneză – şi anume, creşterea unor noi celule nervoase – când au descoperit că celulele nervoase nu cresc în neocortexul primatelor adulte.
Celula nervoasă. Tipuri de neuroni
Corpul omenesc este format din trilioane de celule. Celulele sistemului nervos, numite celule nervoase sau neuroni, sunt specializate în transmiterea mesajului prin intermediul unui proces electrochimic. Creierul uman are aproximativ 100 de miliarde de neuroni.
De ce ne comportăm iraţional? De la teoria identității sociale la tendința conformării la norme
În a doua parte a seriei intitulate "De ce ne comportăm iraţional", vorbim despre alte trei studii impresionate din zona psihologiei sociale. Vom vorbi, deci, despre grupuri şi prejudecăţi, despre negociere şi ameninţare, despre pasivitate şi conformism.
Constelaţia Săgetătorului
Constelaţie zodiacală importantă, aflată între Scorpius şi Capricornus, Sagittarius include un model de stele uşor de recunoscut numit Ceainic, cu capac ţuguiat (λ) şi cu gură largă (γ, δ şi ε). Este constelaţia cu cel mai mare număr de obiecte Messier – 15.
Scurtă istorie a embriologiei
Embriologia este o ramură a biologiei moderne ce se ocupă cu studiul dezvoltării ontogenetice. Embriologia urmăreşte etapele prin care trece zigotul (celula ou) din momentul fecundării şi până reuşeşte să se transformă într-un individ viabil şi asemănător părinţilor.
Afecţiuni ale sistemului osos. Osteoporoza
În compoziţia osului intră substanţe organice şi minerale. Raportul dintre cele două tipuri de substanţe se schimbă odată cu vârsta, fapt care favorizează apariţia diverselor afecţiuni ale sistemului osos. În continuare, despre osteoporoză, rahitism şi osteomalacie.
Originile mitul conform căruia folosim doar 10% din creier
Lăsaţi-mă să o spun răspicat: nu există nicio dovadă ştiinţifică care să sugereze că ne folosim doar 10 procente din creiere. Cu alte cuvinte, afirmaţia „Ne folosim doar 10% din creiere” este falsă; este un mit. În fapt, ne folosim tot creierul.
Frederick Sanger. Scurtă biografie
Scopul suprem al geneticii a fost realizarea unei hărţi a genomului uman, peste 100.000 de gene şi milioane de perechi de baze. Toate aceste cercetări ştiinţifice nu ar fi fost posibile fără munca unui biochimist britanic – Frederick Sanger.
Paraziţii. Ordinul Anoplura. Păduchii
Ordinul Anoplura cuprinde 2 genuri de paraziţi, Pediculus şi Pthirius, cu 3 specii parazite pentru om: Pediculus humanus capitis, Pediculus humanus corporis şi Pthirius pubis. Cele 3 specii diferă prin caracterele morfologice şi localizare: cap, corp şi regiunea pubiană.
Scurtă introducere în neuroştiinţă
Vă invităm astăzi la o incitantă introducere în neuroştiinţă. Câţi neuroni avem? Folosim doar 10% din creier? Cât cântăreşte creierul uman? Cât de repede circulă informaţia la nivelul sistemului nervos? Care sunt principalele boli ale sistemului nervos?
Ectoparaziţi. Genul Sarcoptes. Râia
O clasificare simplă a paraziţilor îi împarte în endoparaziţi, paraziţi interni şi ectoparaziţi sau paraziţi externi. Ectoparaziţii sunt artropode hematofage, adică se hrănesc cu sânge şi produc leziuni cutanate. În continuare, despre specia Sarcoptes scabiei, care provoacă râia.
Diviziunile creierului
Creierul poate fi clasificat în două părţi, filogenetică (prin evoluţie) şi embriologică (prin dezvoltare). Mai jos sunt două tabele care arată cum poate fi creierul clasificat – reţineţi însă că acestea sunt doar nume pentru zone specifice ale creierului.
Puncte slabe ale cercetării observaţionale
Până acum, cercetarea observaţională sună bine. Este relativ uşoară (tot ce faci este să strângi date) şi dacă eşti suficient de norocos încât să descoperi corelaţii puternice între informaţii, poţi face predicţii importante. Acum ne întoarcem la tema gândirii critice.