Privarea de somn
Efectele privării de somn nu sunt atât de grave pe cât se credea. Mulţi oameni pot să stea nedormiţi o noapte şi să nu sufere alte efecte în afara somnolenţei extreme. Dar cei mai mulţi oameni au probleme când vine vorba de mai mult de 48 de ore nedormite.
Somnul şi melatonina
Melatonina e produsă de glanda pineală. Când nivelul de melatonină din sânge e ridicat, oamenii adorm relativ uşor. Producţia de melatonină în creier este reglată de nucleul suprachiasmatic (parte din hipotalam), ce primeşte informaţii de la ochi.
Modificările somnului odată cu vârsta
Un mit care persistă în legătură cu durata somnului este acela că oamenii necesită din ce în ce mai puţin somn pe măsură ce îmbătrânesc. Studiile observaţionale nu dezvăluie niciun fel de diminuare a somnului odată cu înaintarea în vârstă.
Somnul normal şi somnul perturbat
Mulţi oameni au auzit că 8 ore de somn sunt normale. Aceasta este perioada medie, însă există mari variaţii. Într-un studiu, 400 de boboci de la Universitatea din Florida au completat chestionare în care erau întrebaţi despre obiceiurile lor de dormit.
Visele: mişcările oculare şi corporale
Într-un caz celebru din laboratorul de cercetare a somnului al lui Dement, cercetătorii au observat o serie de mişcări oculare de sus în jos la o persoană aflată în stadiul somnului REM. Au trezit imediat persoana, care a relatat că visa cum urca nişte scări.
Amintirea viselor
Cercetările au demonstrat că toată lumea visează, de obicei de patru sau cinci ori pe noapte. Cei care afirmă că „nu visează niciodată” au, în realitate, la fel de multe vise ca ceilalţi. Ei pur şi simplu se trezesc mai lent şi pierd legătura cu activitatea mentală din timpul somnului.
Visele şi somnul REM – lucruri distincte
Visele apar atât în somnul REM, cât şi în cel non-REM, pentru că visul se referă la procesele mentale pe care o persoană le poate relata la trezire. Aparent, perioadele REM stimulează visele, căci somnul REM este o stare foarte activă însoţită de schimbări biologice.
Stadiile somnului
Cercetătorii somnului diferenţiază multiple faze ale somnului care se succed într-un ciclu ce se repetă de trei, patru ori pe noapte. Fiecare ciclu ţine aproximativ o oră şi jumătate. Un grup de cercetători a propus în 1937 divizarea ciclului în 5 stadii identificate de EEG.
Somnul REM la pisici
Deşi descoperirea somnului REM a avut în cele din urmă un impact puternic asupra cercetării somnului, relatarea iniţială referitoare la legătura dintre somnul REM şi vise a fost întâmpinată cu „o explozie de apatie” în comunitatea ştiinţifică. (Lubin, 1974).
Somnul
Somnul este numit câteodată treimea uitată a existenţei. El reprezintă o stare alterată de conştiinţă pe care o experimentăm, iar de cele mai multe ori o uităm, aproape în fiecare noapte. În prima jumătate a secolului XX se pare că somnul a fost uitat şi de psihologi.
Două tipare de gândire
Într-un articol puţin observat din 1963, Ulric Neisser a notat: „Mulţi scriitori au distins două tipuri de procese mentale”. Unul dintre ele este bine ordonat, uşor de descris şi controlat prin intermediul proceselor conştiente, precum planificarea.
Redescoperirea celor două tipare
Cele două modalităţi de gândire au fost redescoperite în anii 90. Raichle (1994), scriitor la Annual Reviews of Psychology, a verificat dovezile de la experimentele cu scanări ale creierului şi a ajuns la concluzia că există în creier două traiectorii distincte de procesare.
Localizarea „executivului”
O descoperire bazată pe scanarea creierului este că o zonă din creier numită girusul cingular anterior, situat în lobii frontali, puţin mai sus de nivelul ochilor, se activează atunci când subiecţii realizează o procesare activă, intenţională a informaţiilor de orice tip.