Alcoolul. Efecte benefice şi nocive
Alcoolul este cel mai familiar drog din societatea noastră. Deşi alcoolul îi face pe unii oameni mai activi prin reducerea inhibiţiilor şi a timidităţii, acţiunea lui chimică este depresivă. O persoană care bea o „cinzeacă” de whisky într-o singură înghiţitură poate muri.
Categorii de droguri
Depresivele sunt drogurile care reduc nivelul general de activitate în sistemul nervos. Printre diferitele familii de depresive se numără sedativele, hipnoticele şi alcoolul. Toate sunt capabile de a produce relaxarea sau comportamentul letargic.
Drogurile psihoactive
Drogurile care afectează stările conştiinţei sunt numite droguri psihoactive. În acest capitol vom discuta despre efectele fiziologice şi psihologice ale diferitelor substanţe. O discuţie mai cuprinzătoare asupra dependenţei va fi găsită în capitolul 14.
Ce spun studiile despre meditaţie
Meditaţia transcendentală (MT) este o formă populară de meditaţie yoghină în care oamenii se concentrează pe un cuvânt sau o frază (mantra), nu pe respiraţie, aşa cum descrie Fast. Meditaţia transcendentală a fost practicată de aproape un milion de oameni în S.U.A.
Meditaţia. Cum se practică. Cu ce efecte
Meditaţia se referă la o varietate de tehnici de relaxare şi concentrare a minţii, dezvoltate intens în culturile estice, precum cele din India şi Japonia. Ceea ce au multe forme de meditaţie în comun este depăşirea limitelor în procesele normale de gândire verbală.
Antioxidanţii pe înţelesul tuturor
Toată ziua auzim despre antioxidanţi şi cât de buni sunt aceştia pentru sănătate, în ce produse îi găsim, cât de nocivi sunt radicalii liberi pentru organism, dar nimeni nu ne explică de ce. Acest articol încearcă să clarifice toate aceste lucruri.
Interpretarea analizelor medicale (B)
Continuăm seria de articole dedicată interpretării rezultatelor analizelor medicale cu litera B. Citiţi în continuare despre valorile normale ale unor indicatori precum bilirubina, bicarbonaţii, beta galactozidaza, beta glucoronidaza sau β2 microglobulina.
Interpretarea analizelor medicale (A)
De multe ori analizele medicale nu spun decât intervalul normal de referinţă şi valoarea d/voastră. V-aţi întrebat ce semnificaţie are creşterea unei valori sau scăderea ei? În cadrul unei serii de articole, vă ajutăm în interpretarea rezultatelor analizelor medicale.
Timpul de înjumătăţire al adevărului (2)
O mare parte din ceea ce noi considerăm ca fiind adevărat are o dată de expirare. Vestea bună este că putem estima această dată. Vorbim în continuare despre un aşa-numit spectru de-a lungul căruia aliniem adevărurile din acest punct de vedere.
De ce simţim durerea fizică?
Nu există niciun dubiu: durerea este urâtă. Toţi o urâm, iar unii oameni fac orice în încercarea de a scăpa de durerea cronică. Şi totuşi, este o parte constantă a vieţii noastre. Dar de ce simt oamenii durerea fizică? Cum funcţionează aceasta? Chiar toţi simt durerea în acelaşi mod?
Timpul de înjumătăţire al adevărului (1)
O mare parte din ceea ce noi considerăm ca fiind adevărat are o dată de expirare. Vestea bună este că putem estima această dată. Iată cum au abordat problema Thierry Poynard şi colegii săi, specialişti în boli hepatice de la spitalul Pitié-Salpêtrière din Paris, Franţa.
Problema întrebărilor ajutătoare
Una dintre cele mai mari probleme în folosirea hipnozei pentru accesarea amintirilor este influenţa întrebărilor ajutătoare. Acestea sugerează ceva indirect prin transmiterea informaţiilor care ar putea stimula imaginaţia. Iată despre ce e vorba...
Hipnoza şi memoria
Sugestia ajută uneori mult memoria. Multe infracţiuni au fost rezolvate cu ajutorul hipnozei. În 1976 poliţia a rezolvat un caz de răpire din Chowchilla, California (un autocar plin de copii a fost luat ostatic) prin hipnotizarea şoferului care nu era captiv.
Hipnoza şi observatorul ascuns
Hilgard a descoperit un exemplu spectaculos de disociere în hipnoză: observatorul ascuns. A apărut pentru prima oară în cadrul unei demonstraţii a hipnozei în clasă. Fenomenul poate fi produs cu acurateţe la cei care răspund bine la hipnoză.
Hipnoza ca stare disociativă
Ernest R. Hilgard de la Universitatea Stanford a descris hipnoza ca stare disociativă. Disocierea (o parte din minte „se separă” şi funcţionează independent de restul) provine de la Pierre Janet (1859-1947). Janet a lucrat cu pacienţi ce aveau personalităţi multiple.