Controversele aspartamului: mituri, dovezi ştiinţifice şi opinii ale experţilor

Aspartamul este un îndulcitor artificial, de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul, folosit începând din 1980 într-o gamă largă de produse alimentare şi băuturi „dietetice” sau „fără zahăr” – de la sucuri light şi gumă de mestecat, până la iaurturi, deserturi instant şi chiar unele medicamente. Fiind atât de dulce, cantităţi foarte mici de aspartam pot îndulci la fel ca zahărul, având practic calorii neglijabile. Acest lucru l-a făcut popular printre cei care doresc să reducă aportul de zahăr sau calorii, de exemplu persoanele cu diabet sau cele care ţin dietă.

Cu toate acestea, aspartamul se află de zeci de ani în centrul unor controverse aprinse. Deşi este unul dintre cei mai studiaţi aditivi alimentari din lume, în jurul lui s-au răspândit numeroase mituri despre posibile efecte nocive: cel mai cunoscut este mitul că provoacă cancer, dar frecvent apar şi suspiciuni de neurotoxicitate (că ar dăuna creierului sau sistemului nervos), de efecte metabolice negative (cum ar fi favorizarea diabetului sau a obezităţii) şi îngrijorări legate de siguranţa pentru copii sau persoane cu boli cronice, informează 360medical.ro.

Trei mituri persistente despre alcool: ordinea băuturilor, încălzirea organismului și rolul cafelei în mahmureală

Miturile despre alcool sunt vechi de când omenirea produce și consumă băuturi alcoolice, însă multe dintre ele nu rezistă verificării științifice. 

În fapt, ordinea în care bei diferitele tipuri de alcool nu influențează mahmureala, alcoolul nu încălzește organismul, iar cafeaua nu te trezește din beție. Cercetările sunt clare: ceea ce simțim nu coincide întotdeauna cu ce se întâmplă în corpul nostru.

China vrea să „pună piciorul” pe Lună până în 2030, iar programul său spațial merge conform planului

China a lansat misiunea spațială Shenzhou-20 în aprilie 2025.
Credit: Andres Martines Casares / EPA Images

La mai bine de 50 de ani de la ultima aselenizare cu echipaj uman (SUA), China avansează constant spre momentul în care își va trimite astronauții pe suprafața Lunii. Pe 30 octombrie 2025, un purtător de cuvânt al programului chinez de zboruri spațiale cu echipaj a declarat că țara este „pe drumul cel bun” pentru a lansa misiunea sa lunară până în 2030. 

Biljana Plavšić, „doamna criminală de război”, neînduplecată la 95 de ani în ce privește condamnarea pentru crime împotriva umanității

Cum ar putea o profesoară universitară și o cercetătoare de renume internațional să devină criminală de război? Această întrebare m-a determinat să petrec sute de ore intervievând-o pe Biljana Plavšić, astăzi în vârstă de 95 de ani, la locuința ei din Belgrad, capitala Serbiei.

Plavšić, fost biolog, lider politic sârb bosniac de rang înalt și președintă a Republicii Srpska, este singura femeie dintre cele 161 de persoane inculpate de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie (TPII). Este prima femeie politician de rang înalt judecată pentru atrocități în masă.

Peste 100.000 de oameni au murit în războiul bosniac din 1992–1995. Cel puțin 8.000 de bărbați și băieți bosniaci (musulmani bosniaci) au fost uciși de Armata Sârbilor Bosniaci în genocidul de la Srebrenica, în iulie 1995.

Abonează-te la NEWSLETTER!

Bine ați venit în Policen: epoca complexității totale

Mai jos puteți citi sinteza unui amplu articol publicat la începutul lui noiembrie de faimosul jurnalist american Thomas L. Friedman, responsabil de domeniul „externe” pentru New York Times. Acesta își justifică demersul pentru a propune o nouă denumire pentru etapa istorică pe care-o traversăm, prin prisma multiplelor și profundelor schimbări recente: „Trebuie acum să urmăresc impactul și interacțiunile nu doar ale superputerilor, ci și ale mașinilor super-inteligente, ale indivizilor super-înzestrați care profită de tehnologie pentru a-și extinde influența, ale corporațiilor super-globale, precum și ale super-furtunilor și ale statelor aflate în super-colaps, precum Libia și Sudanul”.

Avem nevoie de un nume nou pentru epoca noastră. De ce? Pentru că lumea traversează o transformare atât de profundă, încât etichetele vechi au devenit neîncăpătoare. „Războiul Rece”, „post-Războiul Rece”, „epoca informației”, „Antropocen” sau „reîntoarcerea geopoliticii” surprind fragmente, dar nu o descriu întregul. 

Schimbările climatice, inteligența artificială, biologia sintetică, noile lanțuri industriale, reconfigurările geopolitice și migrațiile globale nu mai pot fi separate în sertare. Ele se amplifică și se influențează reciproc, creând o lume în care orice lucru interacționează cu orice alt lucru.

Craig Mundie, fostul șef de strategie al Microsoft, sugerează o denumire pentru această epocă - Policen -, o epocă în care „poly” — „mulți”, „multiple” — devine trăsătura definitorie. Și, pentru prima dată, avem o etichetă care surprinde simultan complexitatea climatică, tehnologică, socială și geopolitică a lumii.

Lumea a pierdut pariul climatic. Acum se confruntă cu o nouă realitate periculoasă

Acum zece ani, liderii lumii au făcut un pariu istoric. Acordul de la Paris din 2015 a urmărit să pună omenirea pe o traiectorie care să evite schimbările climatice periculoase. Un deceniu mai târziu, odată cu încheierea celei mai recente conferințe climatice de la Belém, Brazilia, fără acțiuni decisive, putem spune în mod definitiv că omenirea a pierdut acest pariu.

Încălzirea globală va depăși 1,5°C în câțiva ani. Lumea va deveni mai turbulentă și mai periculoasă. Așadar, ce urmează după eșec?

Primul deces uman cauzat de prima infectare cunoscută cu virusul de gripă aviară H5N5. Ar trebui să fim îngrijorați?

Gripa aviară H5N1 a infectat tot mai mulți oameni la nivel global în ultimii ani, dar săptămâna aceasta a adus ceva nou: primul caz uman confirmat de infecție cu un virus de gripă aviară H5N5. Ce este acest virus și cât de îngrijorați ar trebui să fim?

Ce s-a întâmplat?

La începutul lui noiembrie, un locuitor din comitatul Grays Harbor, aflat pe coasta Pacificului în sud-vestul statului Washington, la circa 160 de kilometri de Seattle, s-a îmbolnăvit grav, prezentând simptome asemănătoare gripei, inclusiv febră mare, dificultăți respiratorii și confuzie.

Persoana a fost internată, iar pe 14 noiembrie autoritățile au confirmat, prin teste, infecția cu un virus de gripă aviară H5N5. Pacientul, o persoană în vârstă cu afecțiuni preexistente, a fost tratat în spital, dar din păcate a murit pe 21 noiembrie.

Acesta a fost primul caz uman raportat de infecție cu un virus gripal H5N5.

Terra este doar unul dintre multele corpuri cosmice din sistemul nostru solar care conțin apă

Credit: VC

Când vorbim despre apă în sistemul solar, instinctiv ne gândim la Terra, cu oceanele sale care acoperă peste 70% din suprafață. Totuși, datele furnizate de misiunile NASA și de alte programe dedicate cercetării apei din sistemul solar arată că planeta noastră este departe de a fi corpul cel mai bogat în apă. Sub crustele înghețate ale unor sateliți ai planetelor gigante se ascund oceane uriașe, uneori de câteva ori mai mari decât cele terestre.

Raport INS: România, 3,59 de milioane de persoane sărace. 22,2% dintre tinerii între 18 și 24 de ani, sub pragul sărăciei. Regiunea Sud-Vest Oltenia (29,8%), cea mai săracă

Mai jos puteți principalele aspecte (extrase) ale unui raport recent al Institutului Național de Statistică - INS - cu privire la dimensiunile incluziunii sociale în România.

Excluziunea socială afectează indivizi şi comunităţi în moduri foarte diverse, care nu pornesc doar de la sărăcie – aşa cum se consideră de obicei – ci şi de la neintegrare socială cauzată de neparticiparea la relaţiile sociale în care se implică majoritatea, de la lipsa unui loc de muncă, de la posibile disfuncţionalităţi familiale, de la discriminare sau intoleranţă etc. Excluziunea socială a unor persoane sau categorii de persoane are cauze numeroase şi ia forme multiple, transmiţându-se adeseori de la o generaţie la alta.

În mai 2021, la summitul social de la Porto, toți liderii europeni s-au angajat să atingă obiectivele sociale pentru anul 2030, propuse de Comisia Europeană printr-un plan de acțiune privind punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. Planul de acțiune propune o serie de inițiative și stabilește trei obiective principale:
- o rată de ocupare a forței de muncă de cel puțin 78% în Uniunea Europeană;
- cel puțin 60% dintre adulți ar trebui să participe în fiecare an la activități de formare profesională;
- reducerea numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială cu cel puțin 15 milioane; dintre acestea, 5 milioane ar trebui să fie copii.

• România

De ce se învârt vulturii pe cer. Nu, nu așteaptă pe cineva să moară

Ideea că vulturii plutesc în cerc așteptând ca oameni aflați la ananghie să moartă - este greșită. În fapt, aceste păsări nu urmăresc indivizi muribunzi, ci exploatează fenomene naturale din atmosfera terestră pentru a economisi energie și pentru a găsi hrană. Vulturii sunt păsări care planează, folosind în avantajul lor coloane de aer cald ascendent. 

Conflictul din Ucraina: cum au transformat radical dronele modul de ducere a războiul

Frontul din Ucraina nu mai seamănă cu Primul Război Mondial - nu mai există o linie continuă de tranșee, ci un teritoriu fragmentat, traversat permanent de drone care vânează oameni, blochează transporturi de sprijin logistic, schimbă modul de luptă și împing armatele într-o nouă eră a ducerii războiului.

Totul este schimbat: de la modul în care se asigură sprijinul logistic sau medical, la cum se execută rotația și evacuarea trupelor sau cum se desfășoară asaltul pozițiilor adverse. Dronele sunt folosite într-un număr din ce în ce mai mare de specializări.

Alimentele ultraprocesate, corelate cu afectarea tuturor organelor majore ale corpului uman

O echipa internațională formată din 43 de experți a analizat 104 studii: 92 dintre ele au găsit o asociere clară între consumul crescut de alimente ultraprocesate și riscul mai mare de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, depresie și mortalitate din toate cauzele. 

Cea mai amplă analiză științifică efectuată până acum privind efectele alimentelor ultraprocesate (AUP) ajunge la o concluzie alarmantă: aceste produse afectează fiecare mare sistem al organismului uman și reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății publice. 

Publicată în „The Lancet” sub forma unei serii de trei studii, analiza descrie un fenomen global în plină expansiune, determinat de companii puternice și de politici insuficiente.

Un start-up dezvoltă o tehnologie pentru a bloca parte din lumina Soarelui și a rezolva problema încălzirii globale

Ideea de a pulveriza particule reflectorizante în stratosferă pentru a reduce lumina Soarelui și a opri încălzirea globală nu mai aparține doar literaturii SF. Un start-up israelo-american, Stardust Solutions, susține că dezvoltă o tehnologie completă de „injecție de aerosoli stratosferici” și că în câțiva ani ar putea oferi guvernelor un „serviciu” de răcire a planetei.

Dincolo de promisiune, mecanismul fizic, riscurile climatice și actorii implicați arată cât de periculos de aproape suntem de posibilitatea tehnică de a umbla la „termostatul global”.

De ce roșcații simt durerea diferit, plus alte particularități ale acestora

Roșcații reprezintă doar 1-2% din populația lumii, însă particularitățile genetice care le conferă culoarea părului îi diferențiază și prin modul în care percep durerea. Tot mai multe studii arată că aceștia reacționează diferit la stimuli dureroși, au nevoie de mai mult anestezic, prezintă sensibilități aparte, dar și forme de rezistență surprinzătoare.

Fizica luminii și a magnetismului - o nouă interpretare

În 1845, fizicianul Michael Faraday a demonstrat pentru prima dată că lumina și electromagnetismul sunt fenomene legate între ele. El a trecut lumină printr-o bucată de sticlă dopată cu acid boric și oxid de plumb, plasată într-un câmp magnetic, și a observat că la ieșire lumina avea o polarizare modificată. Acest „efect Faraday” a devenit, de atunci, explicația standard a felului în care câmpul magnetic, sarcinile electrice dintr-un material și componenta electrică a luminii pot roti planul de vibrație al undei de lumină.

Stresul cronic și rădăcinile sale evolutive

Cercetările recente din antropologia evolutivă indică o creștere constantă a stresului cronic, interpretată ca un efect al nepotrivirii dintre biologia umană și mediile industrializate în care trăiesc astăzi miliarde de oameni. 

Colin Shaw, specialist în ecofiziologia evoluției umane la Universitatea din Zurich, susține că organismul uman, adaptat timp de sute de mii de ani la condiții de vânător-culegător, funcționează dificil în contexte urbane dense, zgomotoase și hiper-stimulante. În opinia sa, această discrepanță afectează funcțiile fiziologice, imunitare, cognitive și psihologice, generând o stare de stres persistent care nu mai dispune de mecanisme naturale de „stingere”.

Riscul de infarct miocardic ar putea fi înjumătăţit prin administrarea unei doze personalizate de vitamina D celor care au avut deja un infarct miocardic

Adulții cu boli cardiace care au suferit deja un infarct miocardic şi cărora li s-a prescris vitamina D în doze personalizate pentru a atinge niveluri considerate optime pentru sănătatea inimii (>40-80 ng/ml) au prezentat un risc redus cu mai mult de jumătate (52%) de a dezvolta un nou infarct miocardic, comparativ cu cei care nu au beneficiat de optimizarea nivelurilor de vitamina D.
Acestea sunt concluziile unui nou studiu prezentat în cadrul sesiunilor ştiinţifice ale American Heart Association (AHA) de anul acesta.

Când vedem pe cineva atins de o altă persoană, creierul nostru simulează automat cum se simte

Atingerea este fundamentală pentru modul în care ne percepem propriul corp și pentru felul în care ne conectăm cu ceilalți. O mângâiere ușoară poate fi reconfortantă, în timp ce o ciupitură sau o tăietură poate fi dureroasă. Adesea ne gândim la atingere ca la ceva perceput prin piele, dar și ochii joacă un rol important în modul în care trăim această experiență.

Mierea este modificată pe scară largă și poate fi un pericol pentru sănătate

O anchetă a Comisiei Europene și a Oficiului European de Luptă Antifraudă a constatat că 46% din mierea importată în Uniunea Europeană între 2021 și 2022 prezenta indicii că ar conține sirop de zahăr adăugat. 

Dulce, dar cu un posibil trecut infracțional? Nu este intriga unui nou serial polițist. Este vorba despre borcanul de miere din bucătăria ta. Majoritatea mierii provine din colonii de albine melifere (Apis mellifera). Mii de albine lucrătoare colectează nectar din flori, îl aduc în stup și îl transformă în miere. 

Dar pe măsură ce cererea globală crește, iar tipurile speciale de miere au prețuri ridicate, mierea a devenit unul dintre cele mai frecvent falsificate alimente din lume.