Astăzi am aflat 〈19〉: de ce se vând medicamente inutile
• Medicamentele care promit că decongestionează căile respiratorii, pe bază de fenilefrină, precum theraflu, sunt ineficiente. De ce se comercializează? Ca în cazul multor pastile, pentru că se cumpără...
• În România pare să suntem cuceriți de jocurile de noroc.
Dar și armata SUA pune la dispoziția militarilor săi dislocați în afara țării mai mult de 3.000 de jocuri de tip „slot machine”. Sigur, și nivelul dependenților este mare, în raport cu populația generală (dublu).
Și partea bună este că armata câștigă mai bine de 100 de milioane de dolari anual din acest „ajutor” oferit soldaților.
Studiu: femeile au aceleași beneficii de sănătate ca bărbații după perioade mai scurte de activitate fizică
Pentru scăderea riscului de mortalitate cu 18%, bărbații trebuie să practice 300 de minute de activitate fizică moderat-intensă (AFMI) pe săptămână, însă femeile obțin rezultate similare după numai 140 de minute. Mai mult decât atât, în condițiile realizării a 300 de minute săptămânale de AFMI, femeile au un risc de deces scăzut cu 24%.
Rezultatele, publicate în Journal of the American College of Cardiology, subliniază potențialul de a personaliza recomandările cu privire la exercițiile fizice în funcție de nevoile fiecărui individ în parte. Studiul a fost realizat în cadrul National Institutes of Health.
De ce doar unele particule se dezintegrează în alte particule și după ce reguli
Dezintegrarea unui neutron liber - în proton, electron și antineutrino
Dintr-un anumit punct de vedere, particulele sunt de două tipuri: elementare, precum fotonul sau electronul (care nu sunt compuse din alte particule), și complexe, precum protonul sau neutronul (care sunt compuse din alte particule).
Un aspect mai puțin discutat și, în consecință, mai puțin cunoscut este că unele particule elementare, deși nu sunt compuse din alte particule, se pot dezintegra, din acestea luând „naștere” alte particule elementare.
În acest articol o să discut despre două lucruri: de ce unele particule, elementare sau compuse, se dezintegrează (iar altele nu) și care sunt regulile pe care le urmează acestea atunci când se dezintegrează.
Fizicienii au reușit măsurarea gravitației la scară cuantică
Într-un articol recent publicat în revista Science Advances, sunt prezentate rezultatele unei măsurători a forței de atracție gravitaționale la scară microscopică; practic, o forță de atracție gravitațională de doar 30 de attonewtoni (10-18 N). Acest rezultat este important, deoarece ne duce un pas înainte spre studiul unui posibil regim cuantic al gravitației.
Ce legătură este între „timpul” măsurat de ceasuri și „timpul” altor sisteme? (JID-120)
Condiții gravitaționale diferite afectează modul în care ceasurile afișează timpul
În acest articol vreau să explorez o idee pe care am mai exprimat-o, pe scurt, și în alte articole, și anume vreau să vorbesc despre legătura dintre mecanisme de măsurare a timpului, precum ceasurile, și modul de funcționare al altor sisteme, cum ar fi o celulă a organismului uman.
Cu alte cuvinte, dacă un ceas indică timpul în mod diferit dacă-l mutăm într-un loc din univers care-i influențează funcționarea (cum ar fi o gravitație diferită), înseamnă asta că și corpul uman va funcționa diferit? Aceasta este presupunerea curentă din fizică și o vedem exploatată în filme precum Interstelar.
Dar este util, cred, de mers în profunzime și văzut care este esența unui ceas și ce înseamnă că acesta măsoară... timpul.
Unul din 8 oameni este obez
Peste un miliard de persoane la nivel mondial sunt considerate în prezent obeze, o afecțiune corelată cu un risc crescut de numeroase probleme grave de sănătate, potrivit estimărilor actualizate ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale unui grup internațional de cercetători, publicate înainte de Ziua Mondială a Obezității, de pe 4 martie, informează 360medical.ro.
Obezitatea este atât de răspândită, încât a devenit mai frecventă decât subponderabilitatea în majoritatea națiunilor, inclusiv în multe țări cu venituri mici și medii care s-au luptat anterior cu subnutriția.
Ce viteză au, una față de alta, două raze de lumină emise de două lanterne, orientate în direcții opuse? Mai mare sau mai mică decât viteza luminii?
Unul dintre cele mai dificil de înțeles aspecte din teoria relativității este cel cu privire la viteza luminii. Cum este posibil ca c, viteza luminii în vid, să fie imposibil de depășit? Ce înseamnă asta? De ce există această limită?
Și, din câte-mi dau seama, lucrul cel mai ignorat este cel cu privire la ce înseamnă, în fapt, relativitatea vitezelor. Cei mai mulți uită că „viteza” este un concept ce are sens doar în raport cu un sistem de referință. Cu alte cuvinte, un obiect are multiple viteze, în raport cu sistemul de referință în care este măsurat. De la neînțelegerea acestui lucru, apar multiple neînțelegeri. Cea mai caraghioasă consecință a acestei neînțelegeri este explicația conform căreia un obiect nu poate atinge viteza luminii pentru că am avea nevoie de o energie infinită pentru a-l accelera până la c.
Dar iată o întrebare interesantă: ce viteză măsurăm atunci când observăm doi fotoni, care sunt eliberați în direcții total opuse (să spunem, unul spre est, altul spre vest), în aceeași secundă, de două lanterne așezate una lângă alta?
Vom măsura o viteză relativă între cei doi fotoni de 2c (de două ori viteza luminii) sau doar c, pentru că asta ne-ar spune Einstein și teoria relativității (nimic nu poate depăși viteza luminii în vid, nu?).
Răspunsul și explicația sunt surprinzătoare și, cel mai probabil, nu ați mai dat până acum de ele prin clipurile/ articolele de popularizare...
Este filozofia inutilă oamenilor de știință?
Faimosul fizician american Richard Feynman este creditat cu maxima: „Filozofia științei este la fel de utilă oamenilor de știință, precum este ornitologia păsărilor”. Când am dat de ea prima dată, am fost instantaneu atins de condescendență... Toți marii gânditori își au păcatele lor, la urma urmelor 😀 Einstein a fost un admirator al lui Lenin!
Anul trecut, România a avut cea mai mare scădere din UE a procentului de pacienți care au oferit șpagă personalului medical
Plățile informale din spitale reprezintă o problemă veche în sistemul sanitar public, care plasează de mult timp România pe primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul corupției din sectorul medical. Cu toate acestea, un studiu publicat în 23 februarie în publicația medicală BMJ oferă motive de optimism, sugerând că anul trecut România a înregistrat cea mai mare scădere a procentului de pacienți care s-au simțit nevoiți să ofere bani în plus personalului medical, de la 19% la 9%, informează 360medical.ro.
Raportul, denumit „Doctor bribes: Romania finds rare success among persisting healthcare corruption across Europe” (Șpăgi pentru medici: România înregistrează un rar succes pe fondul unei corupții persistente în sistemul de sănătate din Europa), arată că România s-a numărat în mod tradițional printre țările cele mai afectate de corupția din spitale.
De ce trotuarele contează, plus alte gânduri la final de iarnă (JID-119)
O lume cu puțin umor
• Trăim într-o lume de oameni din ce în ce mai serioși. Iar când nu sunt serioși, spun bancuri proaste. Adesea, și fără talent.
Umorul contextual, care se conectează la aproape orice situație din viața de zi cu zi, a devenit o știință secretă, practicată de din ce în ce mai puțini.
Să fii serios, când nu e nepotrivit să faci o glumă, nu înseamnă doar o șansă ratată de a-ți face viața mai frumoasă, ci și un semn al degradării ca om.
Nimic nu ne bucură din bucuria altuia
• Cum spuneam în alte rânduri, nimănui nu-i pasă de fapt de suferința altuia. Și atunci când crezi că îți pare rău de cineva, îți pare rău, în fapt de tine. Când plângi moartea cuiva, plângi, în fapt, faptul că tu l-ai pierdut pe cel care a murit, că nu-ți mai poate fi util. Asta este natura umană.
La fel de valid este că nici nu ne putem bucura pentru succesele/ bucuriile altuia, atâta vreme cât nu avem sau percepem un beneficiu direct. De aceea sunt atât de plictisitori cei care se laudă pe sine cu diverse împliniri reale sau închipuite sau vorbesc despre apropiați care au făcut lucruri extraordinare. Nu ne interesează. Cel mult apare sentimentul invidiei.
Cel mai amplu studiu privind efectele secundare ale vaccinului anti-COVID-19 indică mici creșteri ale incidenței unor afecțiuni
Cel mai mare studiu de până acum privind vaccinurile împotriva Covid a analizat problemele medicale apărute în rândul a aproape 100 de milioane de persoane imunizate. Au fost observate mici creșteri ale problemelor neurologice, de sânge și cardiace, informează 360medical.ro. Specialiștii spun însă că riscurile asociate îmbolnăvirii de Covid depășesc cu mult riscurile vaccinării.
Vaccinurile care protejează împotriva îmbolnăvirilor grave, a decesului și a simptomelor persistente și de lungă durată (Covid prelungit/ Long Covid) ale unei infecții cu coronavirus au fost asociate cu mici creșteri ale afecțiunilor neurologice, sanguine și cardiace în cadrul celui mai mare studiu global de siguranță a vaccinurilor realizat până în prezent.
S-a constatat în mod constant că infecțiile cu SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă boala Covid-19, sunt mai susceptibile de a provoca afecțiunile observate în acest studiu decât vaccinările, au remarcat cercetătorii în analiza lor, adăugând că acest factor ar trebui luat în considerare atunci când se cântărește raportul risc-beneficiu al imunizării.
Totul despre colesterol. Care sunt tipurile de colesterol, care sunt riscurile de sănătate și ce putem face să reducem nivelul de colesterol rău
Colesterolul LDL ajută la formarea plăcii aterosclerotice
Nivelul mare al colesterolului rău din sânge trebuie să fie un motiv de îngrijorare pentru oricine, pentru că acesta este asociat cu un risc mare de formare a plăcii aterosclerotice și, pe cale de consecință, în timp, cu un risc mare de a avea un incident cardiovascular (infarct miocardic) ori cerebral (accident vascular cerebral - AVC).
De exemplu, dacă o bucată din această placă se rupe, se formează un cheag de sânge în arteră care poate bloca fluxul sangvin, ceea ce poate însemna atac de cord, dacă este la nivelul inimii, cu efecte majore asupra funcționării inimii, uneori blocajul putând fi chiar fatal. Dacă este la nivelul creierului, de asemenea, efectele pot fi majore, de la nealimentarea și afectarea unei părți a creierului pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă (în funcție de cât durează până la intervenția medicală specializată) până la deces.
În România infarctul miocardic acut este principala cauză de moarte neviolentă (vezi aici detalii).
Experimentul Elitzur-Vaidman: cum să stabilești că o bombă este funcțională, fără să o „atingi”? [mecanică cuantică]
Cum să măsori fără... să măsori? Sună absurd, știu... Experiența de zi cu zi ne spune că singurul mod de a afla informații despre un obiect este de a-l analiza cu propriile simțuri sau prin diferite aparate menite să ne extindă simțurile (nu voi intra în detalii despre cât de real este de fapt ceea ce ne spun simțurile, deși puteți citi despre asta aici).
Mai mult, mecanica cuantică pare să ne spună că până la o măsurătoare directă nimic nu este bine definit în lume, totul fiind determinat de probabilități (de exemplu, o particulă elementară se află în „superpoziție”, până în momentul măsurării, care coincide cu colapsarea funcției de undă și identificarea unei poziții pentru particula măsurată).
Cu toate acestea, în acest articol încerc să arăt cum este posibil, cu ajutorul mecanicii cuantice, să obținem informații certe despre un obiect fără a interacționa cu el. Iar pentru a face totul mai interesant, haideți să lucrăm cu... bombe.
Schimbarea rotației magnetarilor pare că stă la baza emisiilor radio rapide
Magnetar (reprezentare artistică). Credit: ESO/L. Calçada
Emisiile radio rapide (eng. fast radio bursts, FRB) sunt evenimente cosmice ciudate. Pot dura doar milisecunde, dar în acest timp pot eclipsa o galaxie.
Unele FRB pot apărea de mai multe ori din aceeași locație, în timp ce altele par să apară o singură dată. Încă nu suntem pe deplin siguri ce le cauzează și nici dacă cele două tipuri au aceeași cauză.
Dar folosind observațiile de la radiotelescoape de la sol și observatoare cu raze X din spațiu, începem să ne dăm seama ce este cu FRB.